O Comparatie între Sistemele Bugetare dintre România și Republica Moldova

Introducere

O comparatie între sistemele bugetare dintre România şi Republica Moldova va pune în evidenţa asemănările şi deosebirile la nivelul acestor ţări. În perzenta lucrare voi încerca să definesc sistemul bugetar la nivelul ţărilor respective, să prezint componentele acestuia, caracteristicile bugetului şi principiile bugetare utilizate. În studiu de caz voi analiza modul de aderare a României la Uniunea Europeană pentru a vedea dacă Republica Moldova are şanse să facă parte din aceasta. Aceasta din urmă ar putea să se conducă după modificările făcute de România pentru a-şi atinge scopul.

Ce reprezintă sistemul bugetar?

Sistemul bugetar al Republicii Moldova, care este o parte integrantă a sistemului de finanţe publice ale statului, constituie bugetul public naţional şi include :

a) Bugetul de stat, care cuprinde totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare pentru implementarea startegiilor şi obiectivelor Guvernului;

b) Bugetele locale, care reprezintă bugetele unităţilor administrativ teritoriale: raioanelor, oraşelor (municipiilor), comunelor (satelor), altor unităţi administrativ-teritoriale, instituite în condiţiile legislaţiei;

c) Bugetul asigurărilor sociale de stat;

d) Fondurile extrabugetare.

Sistemul bugetar al României este mult mai diversificat. Prin acest sistem unitar se dimensionează şi se compară, la nivelul unui an, veniturile şi cheltuielile statului şi ale celorlalte instituţii publice, astfel el reflectă fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii în conformitate cu nevoia socială şi cu obiectivele de politică financiară specifice anului la care se referă. Acesta cuprinde :

a) Bugetul de stat;

b) Bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) Bugetele fondurilor speciale;

d) Bugetul trezoreriei statului;

e) Bugetele instituţiilor publice autonome;

f) Bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

g) Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

h) Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursări, dobânzi şi alte costuri se acoperă din fonduri publice;

i) Bugetul fondurilor externe nerambursabile;

j) Bugetele locale.

Diferenţa între bugetele locale ale României şi ale Republicii Moldova este dată de clasificarea acestora, şi anume: în România se clasifică pe judeţe iar în Republica Moldova pe raioane.

Prin aceste componente, bugetul public naţional are o sfera foarte largă, oferind o imagine de ansamblu a tuturor veniturilor şi cheltuielilor publice ale ţării. El este un instrument de informare a opiniei publice şi de control al Parlamentului în domeniul finanţelor publice.

Toate componentele bugetului public naţional sunt autonome, au venituri şi cheltuieli proprii, se elaborează şi se aprobă distinct, iar din punct de vedere administrativ, titularii acestora au independenţă deplină. Aceste caracteristici sunt prevazute în Constituţie.

Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la un stat la altul în funcţie de nivelul de dezvoltare economică a ţării respective, de condiţiile social-politice interne, precum şi de conjunctura internaţională. La nivelul fiecărui stat se elaborează mai multe categorii de bugete corelate care alcătuiesc un sistem. Sistemul bugetar diferă de la un stat la altul în funcţie de structura organizatorică a acestuia. Din punct de vedere al structurii organizatorice, statele pot fi de tip unitar şi de tip federal. Atât România, cât şi Republica Moldova sunt state de tip unitar, ele fiind organizate în unităţi administrativ-teritoriale la nivelul cărora funcţionează organe ale puterii si administraţiei de stat locale.