Organizația Mondială a Comerțului

INTRODUCERE

Tendinţa către sistemul comercial multilateral este determinată de evoluţia adîncirii proceselor economice internaţionale, a interdependenţe lor în producţia şi circulaţia mărfurilor, în cadrul diviziunii internaţionale a muncii, sub incidenţa şi impactul progresului tehno ştiinţific. În aceste condiţii, politicile comerciale promovate de diverse state dobîndesc forme, dimensiuni şi valenţe noi.

Primul mare efort de adoptare a regulilor care să guverneze relaţiile comerciale internaţionale a fost făcut de unele ţări imediat după cel de al doilea război mondial, cînd a apărut necesitatea creării unui organism care să vegheze, să controleze şi să se implice direct în desfăşurarea comerţului internaţional. Aceste eforturi au condus la adoptarea în 1948 a Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), regulile sale aplicîndu se comerţului internaţional cu bunuri. În decursul timpului, textul GATT a fost modificat pentru a include noi prevederi, în special pentru a trata problemele comerciale ale ţărilor în curs de dezvoltare. În plus, a fost adoptat un număr de Acorduri conexe care detaliază cîteva din prevederile principale ale GATT. Regulile GATT şi Acordurile conexe au fost în continuare revizuite şi îmbunătăţite în timpul mai multor runde de negocieri, cea mai importantă fiind Runda de la Uruguay care a durat din 1986 pînă în 1994.

Unul dintre rezultatele Rundei Uruguay a fost crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului la 1 ianuarie 1995. GATT, sub auspiciile căruia au fost lansate aceste negocieri, a fost inclus în cadrul OMC.

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) este responsabilă pentru supravegherea sistemului comercial multilateral, care a evaluat treptat în ultimii 50 de ani. De asemenea, OMC constituie un forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii, prin desfiinţarea barierelor şi elaborarea de noi reguli în domeniile legate de comerţ. Acordurile OMC prevăd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care membri îşi apără drepturile şi reglementează divergenţele care apar între ei.

La ora actuală în afara sistemului OMC au rămas doar unele ţări care în trecut aveau economii planificate şi o parte din ţările în curs de dezvoltare. Ţările cu economiile în tranziţie privesc la OMC ca la o structură ce oferă o posibilitate importantă de integrare în economia mondială şi de perfecţionare a bazei legislative naţionale în domeniile economic şi comercial.

În jurul oportunităţii aderării Republicii Moldova la OMC sau purtat şi se poartă multe discuţii contradictorii, dat fiind importanţa acestui pas pentru integrarea de mai departe a Republicii Moldova în economia mondială. Aderarea RM la OMC la 8 mai 2001 (Protocolul de Aderare la OMC a fost ratificat de Parlament la 1 iunie 2001) a fost determinată de avantajele pe care le oferă cadrul juridic al comerţului internaţional şi de motivele pentru care e mai bine să fii în cadrul OMC decît în afara acestei organizaţii. Cu toate acestea, mulţi reprezentanţi ai businessului cred în continuare că acest eveniment a fost grăbit şi că piaţa noastră nu este pregătită pentru noile standarde.

Toate acestea au şi servit ca motiv în alegerea şi pregătirea prezentei teze de licenţă. Este nevoie de o analiză profundă a realizărilor sistemului OMC în lume pentru a înţelege esenţa acestei prestigioase organizaţii mondiale, precum şi implicaţiile aderării Republicii Moldova, atît cele pozitive, cît şi negative.

În acest scop am recurs la elaborarea unui plan care ar conţine diverse analize ale rolului şi priorităţilor OMC şi necesităţii de reglementare a conflictelor ce apar în cadrul comerţului mondial.

Lucrarea este structurată în trei capitole, fiecare abordînd un aspect aparte al acestei teme ample.

Primul capitol trasează pe scurt evoluţia sistemului comercial multilateral încă de la adoptarea GATT în 1948 pînă la înfiinţarea OMC în 1995 şi descrie obiectivele, rolul, structura precum şi beneficiile pe care le oferă sistemul comercial OMC.

Capitolul II face o descriere ale principalelor prevederi şi reguli incluse în instrumentele juridice (Acordurile OMC), care, în prezent, constituie sistemul OMC.

Analizei stării de lucru în Republica Moldova pînă şi după aderarea ei la OMC îi este dedicat un capitol aparte. O importanţă deosebită am acordat negocierilor ce au avut loc în cadrul Conferinţei Ministerială de la Doha, Qatar (9 13 noiembrie 2001) dat fiind faptul ca aceasta a fost prima Conferinţă la care Moldova a participat în calitate de membru cu drepturi depline, precum şi rezultatelor obţinute de către Republica Moldova în cadrul acesteia.