Protecția consumatorului

CAPITOLUL I

OBIECTIVELE PROGRAMELOR DE PROTECTIE A

CONSUMATORILOR

Campul foarte larg de actiune, in cadrul caruia puterea publica sau diversele organismele guvernamentale trebuie sa intervina pentru a asigura o anumita protectie sociala, precum si natura deosebit de complexa a relatiilor dintre ofertanti si consumatori, au pus societatea in alerta, determinand-o sa intervina prin diverse programe de protectie a consumatorilor, cu largi reverberatii asupra intregului sau sistem economico-social.

Intr-un asemenea context, s-a considerat util ca in vederea conturarii principalelor aspecte asupra carora trebuie sa se concentreze actiunile ce urmeaza a fi incluse in cadrul programelor de protectie a consumatorilor, sa fie supuse atentiei cateva aspecte cadru, carora le vor fi subordonate, la inceput, obiectivelor generale ale respectivelor programe si apoi ale revendicarilor sau ale diferitelor alte aspecte, aparute pe parcurs, ca generatoare de conflicte sociale sau de prejudicii in hrana consumatorilor.

Pornind de la un asemenea cadru, Organizatia Natiunilor Unite, prin rezolutia 32/248 din aprilie 1985, a stabilit o serie de principii directoare pentru protectia consumatorilor, menite sa asigure guvernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata fi folosit in elaborarea si consolidarea politicii si legislatiei pentru protectia consumatorilor.

Potrivit acestui cadru de principii, drept principale obiective asupra carora ar trebui sa se concentreze fiecare tara si miscarile de aparare a drepturilor consumatorilor, se contureaza urmatoarele :

facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare nevoilor si cererilor consumatorilor;

incurajarea unor nivele ridicate ale eticii celor angajati in producerea si distribuirea bunurilor de consum si serviciilor catre consumatori;

asigurarea tinerii sub control, prin intermediul tuturor organizatiilor nationale si internationale, a practicilor comerciale abuzive care afecteaza consumatorii;

promovarea unei cooperari internationale in domeniul protectiei consumatorilor;

incurajarea dezvoltarii conditiilor de piata, care sa asigure consumatorilor o larga gama de produse, la preturi avantajoase acestora;

stabilirea unui sistem de prioritati privind protectia consumatorilor din fiecare tara, a circumstantelor economice si sociale specifice nivelului de dezvoltare atins, precum si a nevoilor caracteristice populatiei statului respectiv;

protectia consumatorilor fata de pericolele ce afecteaza sanatatea si siguranta lor;

promovarea si protectia intereselor economice ale consumatorilor;

asigurarea accesului consumatorilor la informatiile corecte, care sa permita acestora sa faca o alegere conforma dorintelor si necesitatilor personale;

crearea unui sistem de educare a consumatorilor;

asigurarea posibilitatii unei despagubiri efective a consumatorilor, in cazul ivirii unor daune generate de produsele sau serviciile achizitionate in cadrul pietei.

Principiile conturate de Organizatia Natiunilor Unite si recomandate guvernelor statelor membre ale acestei organizatii mondiale, prin natura lor se adreseaza puterii de stat, administratiei publice.

Se considera insa ca este necesar ca programele de protectie a consumatorilor, din tarile care trec in aceasta perioada spre o economie de piata, sa cuprinda in structurile lor si alte aspecte generale, de larga audienta in cadrul consumatorilor si cu o frecventa ridicata in cadrul revendicarilor individuale formulate de catre ei.

Dintre acestea, o importanta deosebita prezinta urmatoarele :

obligarea statului de a asigura o pozitie dominanta a consumatorului pe piata, pozitie garantata prin legi sau alte acte normative specifice, precum si prin programele de protectie a consumatorilor alcatuite de diversele sale institutii;