Criza Organizațională și Consecințele Ei asupra Imaginii Organizației

Domeniu: Comunicare

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 116 în total

Cuvinte : 38150

Mărime: 261.71KB (arhivat)

Publicat de: Lorin Petrea

Puncte necesare: 13

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Ion Chiciudean

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE „DAVID OGILVY”

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 4
IMAGINEA ORGANIZAŢIEI 6
IMAGINEA SOCIALĂ A ORGANIZAŢIEI 6
IMAGINEA DE MARCĂ 10
IMAGINEA DE PRODUS 14
IMAGINEA DE FIRMĂ 15
IMAGINEA INDUSĂ 16
IMAGINEA DIFUZATĂ 19
IMAGINEA DEZIRABILĂ 21
GESTIONAREA IMAGINII ORGANIZAŢIEI 23
Crearea imaginii organizaţiei 23
Promovarea imaginii organizaţiei 25
Evaluarea imaginii organizaţiei 28
CONCLUZII 31
CRIZA ORGANIZAŢIONALĂ ŞI CONSECINŢELE EI ASUPRA IMAGINII ORGANIZAŢIEI 33
CRIZA ORGANIZAŢIONALĂ – CONCEPTE 33
ETAPELE DE EVOLUŢIE A CRIZEI ORGANIZAŢIONALE 36
CONSECINŢELE CRIZEI ASUPRA IMAGINII 38
MANAGEMENTUL CRIZELOR ORGANIZAŢIONALE 43
MANAGEMENTUL CRIZELOR DE IMAGINE 48
STRATEGII DE GESTIONARE A CRIZELOR ORGANIZAŢIONALE ŞI CRIZELOR DE IMAGINE 52
CONCLUZII 56
ASPECTE ALE CRIZEI ORGANIZAŢIONALE MANIFESTATE LA CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ŞI CONSECINŢELE LOR ASUPRA IMAGINII ORGANIZAŢIEI 58
PREZENTARE A ORGANIZAŢIEI 58
PRINCIPALELE EVENIMENTE MEDIATICE LEGATE DE CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE 59
ELEMENTELE DE CRIZĂ ORGANIZAŢIONALĂ 61
MODUL ÎN CARE A FOST GESTIONATĂ CRIZA 63
ANALIZĂ DE IMAGINE 66
Instituţii mediatice monitorizate 66
Interpretarea profilelor de imagine 68
Atitudinea instituţiilor mediatice 104
CONCLUZII ŞI PROPUNERI 107
LISTA FIGURILOR
Figura 1. Factorii care contribuie la preferinţa pentru o marcă (Sursa: http://www.work.ro/bizforum/strategic/prezentari/high-impact-brands.pdf) 10
Figura 2. Imaginea de marcă înglobează marca de produs şi marca organizaţională (Sursa: Patrick d’Humières, op. cit., p. 150) 14
Figura 3. Etapele procesului de selecţie a trăsăturilor de imagine dezirabile (Sursa: Patrick d’Humières, op. cit., p. 154) 22
Figura 4. Diferenţiala semantică (Sursa: Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, op. cit., p. 112) 30
Figura 5. Mediile de operare ale unei organizaţii într-o criză (Sursa: David Sturges et al., “Crisis Communication Management: The Public Opinion Node and Its Relationship to Environmental Nimbus”, SAM Advanced Management Journal, 56 (3), vara 1991, pp. 22-27. Apud Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk şi Dean Kruckeberg, op. cit., p. 631) 40
Figura 6. Nodul opiniei publice în managementul de criză (Sursa: David Sturges et al., art. cit., pp. 22-27. Apud Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk şi Dean Kruckeberg, op. cit., p. 629) 49
Figura 7. Profil primar cumulativ: indicatorii de imagine 69
Figura 8. Profil primar cumulativ: Eficienţa organizaţiei 71
Figura 9. Profil primar cumulativ: Competenţa manageriatului 72
Figura 10. Profil primar cumulativ: Modul de îndeplinire a funcţiilor în situaţii de criză 74
Figura 11. Profil primar cumulativ: Relaţii cu partenerii sociali 75
Figura 12. Profil primar cumulativ: Competenţa/abilităţile personalului 77
Figura 13. Profile primare: numărul total de referiri 78
Figura 14. Profil primar dihotomic: indicatorii de imagine 80
Figura 15. Profil primar dihotomic: Eficienţa organizaţiei 82
Figura 16. Profil primar dihotomic: Competenţa manageriatului 84
Figura 17. Profil primar dihotomic: Modul de îndeplinire a funcţiilor în situaţii de criză 85
Figura 18. Profil primar dihotomic: Relaţii cu partenerii sociali 86
Figura 19. Profil primar dihotomic: Competenţa/abilităţile personalului 87
Figura 20. Profil ponderat cumulativ: indicatorii de imagine 88
Figura 21. Profil ponderat cumulativ: Eficienţa organizaţiei 90
Figura 22. Profil ponderat cumulativ: Competenţa manageriatului 91
Figura 23. Profil ponderat cumulativ: Modul de îndeplinire a funcţiilor în situaţii de criză 92
Figura 24. Profil ponderat cumulativ: Relaţii cu partenerii sociali 93
Figura 25. Profil ponderat cumulativ: Competenţa/abilităţile personalului 94
Figura 26. Caracterul impactului prognozat 95
Figura 27. Profil ponderat dihotomic: indicatorii de imagine 96
Figura 28. Profil ponderat dihotomic: Eficienţa organizaţiei 98
Figura 29. Profil ponderat dihotomic: Competenţa manageriatului 100
Figura 30. Profil ponderat dihotomic: Modul de îndeplinire a funcţiilor în situaţii de criză 102
Figura 31. Profil ponderat dihotomic: Relaţii cu partenerii sociali 103
Figura 32. Profil ponderat dihotomic: Competenţa/abilităţile personalului 104
Figura 33. Profil primar cumulativ: presa scrisă 105
Figura 34. Profil primar dihotomic: presa scrisă 106
Figura 35. Profil ponderat cumulativ: presa scrisă 106
Figura 36. Profil ponderat dihotomic: presa scrisă 107

Extras din licență

INTRODUCERE

Tema de cercetare a acestei lucrări este studierea consecinţelor crizei organizaţionale a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate asupra imaginii sale sociale, în perioada ianuarie – aprilie 2003.

Unul din motivele pentru care am ales aceasta instituţie este faptul că are vocaţie naţională, cu alte cuvinte activitatea sa, serviciile pe care le oferă, problemele pe care le are, modul în care face faţă crizelor, suscită interesul unor pături largi ale populaţiei. Imaginea organizaţiilor publice cu vocaţie naţională este foarte importantă pentru funcţionarea în cadrul societăţii. Situarea lor în social conferă imaginii lor publice un grad înalt de relevanţă. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate poate funcţiona eficient numai dacă se bucură de o largă susţinere socială, determinată de încrederea populaţiei în ea. Volumul resurselor financiare pe care le primeşte de la buget depinde de modul în care este percepută de cetăţeni, partide politice, parlamentari.

Cu cât organizaţiile sunt mai complicate, cu cât în interiorul organizaţiilor se desfăşoară activităţi pentru satisfacerea mai multor necesităţi sau a unor necesităţi ce presupun interacţiuni deosebit de bine corelate, necesităţile de gestionare a comunicării se amplifică. În cazul unei organizaţii mari, cu activităţi variate şi complexe, imaginea coordonează subtil performanţele organizaţiei , capacitatea sa de a-şi îndeplini cu succes obiectivele.

Un alt motiv a fost că, în perioada ianuarie – aprilie 2003, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost implicată în criza sistemului sanitar din România, având de înfruntat numeroase probleme. Instituţia s-a aflat sub atenta supraveghere a factorilor de decizie, a liderilor de opinie, a organizaţiilor din mediul sarcină şi a mass-media. Evenimentele care s-au succedat au trezit un viu interes din partea publicului larg. Mass-media au venit în întâmpinarea nevoii de informaţii a publicului, dedicând numeroase articole ştirilor despre organizaţie, precum şi unor analize şi comentarii. Cred că ceea ce spuneau doi autori despre „criza minerilor” din ianuarie 1999 se poate aplica şi în cazul CNAS: „o criză prost gestionată poate nu numai să aducă prejudicii organizaţiei, ci se poate transformă într-un pericol social”.

Mai precizez că imaginea CNAS este asociată cu imaginea de ţară a României, imagine care determină şi impune atitudinea comunităţii internaţionale faţă de ţara noastră. În acest sens, ar fi interesant de realizat o monitorizare a articolelor din presa străină în care se vorbeşte despre CNAS; această analiză ar evidenţia conexiunile care există între cele două imagini, din perspectiva observatorilor străini.