Machiajul ca Formă a Comunicării Nonverbale

Introducere

În secolul în care trăim comunicarea imaginii interioare este un subiect tot mai des întâlnit, dar și prin ce canale exprimăm mesajele dorite. Decodificarea mesajelor se face mult mai ușor în prezent deoarece cu toții înțelegem ce dorește să exprime culoarea folosită atât la machiaj, cât și la vestimentație. De aceea machiajul fiecăreia dintre noi cât și felul în care arătăm și anume imaginea proprie este un simbol vizibil ce influențează relațiile cu cei din jur. În comportamentul nostru individual cât și în cel colectiv, machiajul ca și formă de comunicare are un rol din ce în ce mai mare în comunicarea noverbală. Deși pentru unii poate părea superficial eu consider că machiajul vorbește pentru noi, și imaginea noastră încă de la prima impresie pe care și-o fac oamenii unii despre ceilalți. Stilul fiecăruia poate fi privit ca o declarație și este manifestarea exterioară a personalității sale.

Imaginea este ca o carte de vizită, când facem cunoștință cu cineva suntem evaluați după gesturi, atitudine, imbrăcăminte, machiaj, igienă și abia apoi vorbim și ne prezentăm. Se consideră că în comunicare 7% reprezintă cuvintele, 28% limbajul paraverbal și 55% limbajul nonverbal. Acesta fiind motivul pentru care prima impresie are cea mai mare importanță, a doua șansă nu mai poate exista în toate cazurile.

Pe parcursul capitolelor am scris despre comunicarea nonverbală la primul capitol și anume definiții, și conceptul acestei forme de comunicare nonverbale. M-a ajutat foarte mult cartea lui Septimiu Chelcea, Comunicarea nonverbalã: gesturile şi postura, de unde m-am informat și despre funcțiile și disfuncțiile comunicării nonverbale. De asemenea un aspect important al primului capitol din licență este despre gesturile feței în comunicarea nonverbală și anume mimică, zâmbet, privire. Pentru asta m-am inspirat din cartea lui Cameron Milton, Comunicarea prin gesture și atitudini, Cum să înveți limbajul trupului. Despre culoare, ca formă de comunicare, se mai pot afirma sau infirma multe deoarece culorile exprimă lucruri diferite pentru fiecare om sau cultură în parte. Culorile semnifică sentimente, emoţii, popoare, ţări sau tradiţii.

La capitolul doi am ales să scriu despre arta machiajului, începând cu istoria acestuia. Este foarte interesant de unde își are proveniența machiajul și cum foloseau femeile din diferite secole lucruri din viața de zii cu zii pentru a se înfrumuseța. Multe femei nu cunosc acest subiect, deoarece în secolul nostru inovația machiajului și-a depășit limitele și sunt miliarde de produse de unde putem alege. De asemenea am scris despre tipurile și formele machiajului care sunt foarte diversificate, atât pentru buze și ochi, cât și pentru ten. Despre multitudinea tipurilor de machiaje adaptate diverselor femei, cu caractere diferite și domenii diferite. Mi-a fost de foarte mare ajutor cartea Make-up & chiar mai mult de Renate von Samson și Cornelia Menner.

Un subiect foarte important al capitolului doi îl reprezintă machiajul de corecție care este magic pentru toate femeile. Orice defect fizic sau deranjator al feței poate fii planat optic cu ajutorul unor machiaje special. Imaginea proprie, vorbește despre noi. Putem fi asociați cu o pictură vie și este foarte important ce mesaj transmite aceasta, ce spune despre valorile personale, în ce fel respect normele estetice, morale, sociale și culturale.

Capitolul 1. Comunicarea nonverbală

1.1. Conceptul de comunicare nonverbală

Comunicarea nonverbală este alcătuită din elemente precum mimică, gesturi, îmbrăcăminte, machiaj, etc. iar ele sunt la fel de importante precum sunt cuvintele în comunicarea interpersonală.

”Prin comunicare nonverbală se înțelege transmiterea voluntară sau involuntară de informații și exercitarea influenței prin intermediul elementelor comportamentale și de prezență fizică ale individului sau ale altor unități sociale (grupuri și comunități umane), precum și percepția și utilizarea spațiului și timpului, ca și a artefactelor.”

Părțile comunicării nonverbale sunt aceleași ca și la comunicarea verbală și anume emițător, receptor, canal de comunicare, mesaj, feedback, efect și context al comunicării. „Emițătorul este sursa mesajelor iar receptorul este destinatarul. Mesajul are o semnificație care este codificată (tradusă într-un cod, într-un sistem de semne, adecvat canalului de comunicare și receptorului) de către emițător și decodificată (re-tradusă) de către receptor.”

Într-o comunicare se pot transmite în exterior mesaje cu ajutorul mai multor mijloace. Comunicăm involuntar prin imagini care transmit mesajul dorit sau care întăresc mesajul verbal. Anumite gesturi cum ar fii un zâmbet sau o încruntare, înseamnă tot comunicare. De asemenea și mișcarea corpului sau a mâiilor este des folosită pentru accentuarea mesajului verbal.

„Metacomunicarea” reprezintă totalitatea evenimentelor nonverbale ale comunicării. Cu toate că este un surplus față de comunicare noi trebuie să luăm seama de existența sa.

Atunci când decodificăm mesaje transmise cu ajutorul comunicării nonverbale, informațiile cultural și contextul cultural sunt foarte importante. Există culture înalt contextuale și culturi slab contextuale. În culturile înalt contextuale contează foarte mult contextul în stabilirea unei comunicări, iar, în celelalte contextul nu este atât de important.

„Un gest este o acţiune care-ţi spune multe despre ceea ce gândeşte cineva, chiar dacă persoana însăşi nu este conştientă de acest lucru. Gesturile sunt extrem de edificatoare.”

Funcția de codificare dintr-o comunicare nonverbală se realizează prin mai multe mijloace.

„Mesajele sunt transmise utilizându-se diferite „canale de comunicare” : vizual, auditiv, tactil, olfactiv.” Același mesaj poate fii transmis în același timp prin mai multe canale senzoriale atunci când este vorba de o comunicare nonverbală. Un simplu „Te iubesc” se transmite prin atingeri corporale ca o îmbrățișare sau un sărut, prin contactul vizual dar și prin tremurul vocii. Prin mișcarea capului în sus și în jos înseamnă că suntem de acord, iar dacă mișcăm capul de la dreapta la stânga și de la stânga la dreapta exprimăm un dezacord. Toate acestea sunt transmise prin intermediul unui singur canal, cel vizual. Mesajele de genul „Te iubesc” sunt transmise prin mai multe canale.