Nuditatea în presa scrisă

Capitolul 1

Presa scrisa

1.1. Istoric

Constantin Antip in lucrarea sa "Contributii la Istoria Presei Romane"(Uniunea ziaristilor din R.P.R., Bucuresti 1964) arata ca adevaratele inceputuri ale presei in Romania, au avut loc spre sfarsitul celui de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, cand procesul de destramare a feudalismului se intensifica, facand loc in acest fel relatiilor economice de tip capitalist.

In aceasta vreme, cresc numeric si profesorii, fortele de productie, se dezvolta piata interna, se amplifica legaturile comerciale cu strainatatea. Apare in acest context dorinta unor intelectuali romani de a contribui la disparitia privilegiilor feudale. Aceasta ideie se va reflecta in primul rand in marile framantari sociale ale epocii, in ideile de miscare condusa de Tudor Vladimirescu la 1821. Interesele burgheziei isi gaseau expresia in planul ideilor prin atitudini antifeudale cu deosebire indreptate impotriva iobagiei si prin manifestarea dorintei de independenta nationala. De asemenea, cultural era vadita lupta noilor paturi pentru desteptarea constiintei nationale prin dezvoltarea invatamantului, stiintei, literaturii si artei.

Aceste deziderate de afirmare a ideilor iluministe, reclamau aparitia unei prese militante care sa dea curs revendicarilor burgheziei in ascensiune si a celorlalte clase si paturi sociale interesate de lichidarea feudalismului si de renastere a societatii pe alte baze economice, capitaliste.

In acest context, in anul 1829 apar "Curentul Romanesc"(la 8 aprilie), prin grija lui Ion Heliade Radulescu si tot atunci "Albina Romaneasca"(1 iunie) la Iasi sub grija lui Gheorghe Asachi, pentru ca 9 ani mai tarziu la Brasov, Gheorghe Baliti sa editeze "Gazeta de Transilvania"(1838). Toate acestea inseamna ca inceputurile presei sunt reprezentate de 3 publicatii care apar aproape unul dupa altul in toate 3 provinciile.

Nicolae Iorga despre cei 3 debutanti ai presei afirma: "intemeietorii presei periodice sunt 3 scriitori fruntasi: Heliade Radulescu, Gheorghe Asachi, Gheorghe Baliti, redactori ai Curierului, Albinei si Gazeta de Transilvania.

Scopurile acestor aparitii sunt rostite cu claritate in prospectele acestora chiar daca ele anuntau pauza in cauza, cu alte nume decat cele cu care au fost cunoscute la tiparire. "Curierul Romanesc"a fost anuntat ca "Curierul Bucurestilor", "Albina"ca, "Gazeta Romaniei din Iasi".

Intre altele, in cele doua prospecte, in legatura cu ceea ce se va numi "Curierul Romanesc", se spunea ca "acest vestitor de obste de atatia ani cunoscut (...) in luminata Europa, a ajuns astazi a-si impartasi vestirile sale si intre neamurile cele mai cunoscute care inca in tulburarile si neodihnele lor au simtit lipsa si trebuintele lui. El astazi cunoaste mai toate limitele Europei (...) si foarte trist era pentru noi iubiti romani cand el inca pana acum nu cunostea limba noastra si noi vestirile lui pe primeam in limbi straine".

"Gazeta Transilvaniei"anunta ca se va ocupa de probleme privind imbunatatirea limbii si a literaturii, mai tarziu largindu-si tematica, impartasind idei si cunostinte din mai multe domenii, mai tarziu largindu-si orizontul, aratand si idei privind privilegiile feudale si necesitatea ideilor populare.

Aceste publicatii care au fost primele periodice in Romania, aveau preocupari comune de natura politica, economica si sociala, preocupari culturale si nationale, fiind adevarate exponente ale burgheziei in expansiune. Ion Heliade Radulescu la "Curierul Romanesc"preciza ca periodicul sau este o publicatie "administrativa, comertiala si politica", dar ea a fost si culturala.

Intre anii 1830-1832 tot acesta va publica la rubrica literatura, articole de indrumare literara, scurte notite despre poetii debutanti, recenzii ale unor carti aparute in tara si in afara, de asemena in perioada 1833-1834, intemeietorul Curierului Romanesc va publica articole pe care Ion Heliade Radulescu le va intitula "Pentru Poezie", "Pentru Stil", ceea ce demonstreaza ca de la inceputuri directorul acestei publicatii va fi preocupat de indrumarea cititorilor catre literatura.

Curierul Romanesc a editat si o serie de suplimente:"Gazeta Teatrului National", "Muzeul National"si "Curier de ambesexe". Aici au debutat Iancu Vacarescu, Vasile Carlova, Grigore Alecsandrescu, ceea ce vorbeste convingator despre ideile pe care le imbratisa Heliade Radulescu, cunoscut si pana la aparitia ziarului dar numai ca urmas al profesorului Gheorghe Lazar in noul invatamant romanesc.

Heliade Radulescu se va dovedi un mare aparator al latinitatii limbii romane, un aparator al ideii de continuitate si unitate nationala, asa cum se dovedeste in articolul "repede aruncatura de ochi asupra limbii si inceputului romanilor"sau "limba rumaneasca"care au fost pentru moment adevarate pledoarii in ceea ce privette sustinerea ideii de latinitate. In acelasi timp, un obiectiv important al programului lui Heliade il constituie traducerile din literatura universala Intre 1830 si 1840, el va traduce din La Matina Byron, Roussau, din Voltaire si altii, indemnandu-i pe tinerii membri ai societatii filarmonice (1833) sub egida caruia aparea si "Curierul Romanesc", sa traduca piese din literatura universala.

In numarul patru al Curierului National din 1842, Heliade publica articolul: "Chemarea catre folos, facere de bine si glorie prin traduceri din literatura universala". In 1846, el publica un alt apel intitulat "Inceputul de biblioteca universala"unde intre altele propunea sa se editeze cei mai remarcabili autori ale caror scrieri au contribuit la implinirea faptei celei mari, Romania civilizatiunii, spre formarea mintii si inimii, spre perfectia omului".

Presa romaneasca a trecut prin perioade de suprimare si schimbare majora. Dar cu ajutorul unor mari nume cum ar fi: George Baritiu, ea a continuat sa dainuie. Regimul comunist a fost una din perioadele negre ale presei romanesti, cand cenzura taia orice avant de emancipare si libertate. Dupa anii 1990 presa a devenit libera. Au aparut ziare de toate tipurile care au dreptul de a scrie orice, despre oricine. Presa fiind a patra putere a Statului.