Reflectarea Minorităților în Presă

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 25405
Mărime: 146.63KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

ARGUMENT .

INTRODUCERE .

CAPITOLUL I – Noţiuni introductive despre conceptul de minoritate etnică .

1.1. Definiţii ale conceptului de etnie .

1.2. Etnia şi naţionalitatea .

1.3. Conceptul de grup minoritar şi minoritatea etnică .

1.4. Minoritatea naţională şi drepturile acesteia .

1.5. Minorităţile din România .

CAPITOLUL II – Reprezentările sociale – grila de interpretare a imaginii „celuilalt“ .

2.1. Rolul şi mecanismul de formare a reprezentărilor sociale .

2.2. Prejudecata, o specie aparte de stereotip .

2.3. De la prejudecată la discriminare .

2.4. Mass media – actor social, facilitator şi oglindă a societăţii .

CAPITOLUL III – Reflectarea minorităţilor naţionale în presă .

3.1. Modul de reprezentare al minorităţilor în presă .

3.2. Diversitatea în presă .

3.3. Reprezentarea versus discriminarea minorităţilor în presă .

3.4. Ghidul de bune practici privind relatarea despre minorităţi în presa românească .

CAPITOLUL IV – Imaginea minorităţilor prin ochii presei .

4.1. Minorităţile – o abordare negativă a presei .

4.2. Minorităţile – o abordare pozitivă a presei .

4.3. Iniţiativele presei de prevenire şi combatere a discriminării minorităţilor .

CONCLUZII .

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE .

ANEXE .

Extras din document

ARGUMENT

O simplă analiză a situaţiei actuale, ne-ar duce la concluzia că minorităţile naţionale din România sunt puţin promovate în presă, în primul rând din cauza unor deficienţe de comunicare între reprezentanţii minorităţilor naţionale şi jurnalişti.

Am constata că interesul jurnaliştilor pentru comunităţile etnice a crescut în ultimii ani, însă modul în care se relatează despre acestea rămâne încă bazat pe stereotipuri sau referiri la evenimente culturale.

Reprezentanţii mass-media sunt de opinia că responsabile pentru această situaţie sunt organizaţiile minorităţilor naţionale, care nu îşi promovează suficient acţiunile şi programele. Se pare că organizaţiile minorităţilor naţionale nu dispun de suficient personal pe partea de relaţii publice care să menţină un dialog permanent cu presa, totodată ele nici nu utilizează toate mijloacele de comunicare existente, cum ar fi cele oferite de Internet.

Pe de altă parte, o problemă serioasă de care se lovesc jurnaliştii este legată de reţinerea pe care comunităţile etnice o afişează atunci când li se cere să vobească despre tradiţii, cultură sau despre convieţuirea interetnică alături de majoritari. Apoi mai există şi problema deplasărilor în comunităţi, a lipsei de fonduri băneşti şi a persoanelor de contact.

Singura soluţie pentru o mai bună promovare a minorităţilor naţionale în presă ar fi îmbunătăţirea comunicării dintre cele două părţi, dar este clar că acest lucru necesită timp şi investiţii serioase de resurse umane şi materiale.

Mi-am propus ca prin această lucrare să contribui la promovarea diversităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a României şi la cultivarea bunei cunoaşteri şi înţelegeri între minorităţile naţionale, precum şi între majoritate şi minorităţile naţionale.

Scopul final este, pe de o parte, de a verifica dacă modelul cultural se dovedeşte un bun predictor al atitudinii faţă de minorităţi. Pe de altă parte, consider că este interesant pentru noi, românii, să vedem cum ne situăm, pe o ipotetică scară a tendinţelor spre excluziune socială. Este o şansă de a ne privi pe noi inşine, ca naţie, mai obiectiv, de a ne da seama care sunt piedicile interne în evoluţia noastră ca o societate caracterizată prin coeziune, şi, de ce nu, de a invăţa de la alţii acolo unde ei sunt înaintea noastră.

INTRODUCERE

„Oamenii trăiesc în comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun, iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung să deţină în comun aceste lucruri. Comunicarea e un mod de a exista al comunităţii. “

(John Dewey)

În contextul actual al globalizării şi, în particular, al unei Europe în formare ca o „mare familie“, excluziunea socială este un subiect de mare importanţă. Confruntat cu noi şi noi variante ale unui „celălalt“ – „străin“ sau „anormal“ sau doar diferit – care cere drepturi egale cu ale „noastre“, individul din lumea postmodernă este pus tot mai des în situaţii în care se simte nevoit să apere un teritoriu simbolic ce până de curând îi aparţinea.

Felul în care îi privim pe aceşti „ceilalţi“ stă la rădăcina acţiunilor pe care le vom întreprinde în ceea ce-i priveşte. Iar „ochelarii“ prin care privim depind în mare măsură de felul în care ne-a modelat societatea în care ne-am format.

Această analiză urmăreşte felul în care minorităţile sunt privite în România, luând ca măsură imaginea pe care le-o conturează presa prin intermediul redactorilor, dar şi al cititorilor lor.

Am considerat de interes această reprezentare, pe de o parte, pentru că presa dă o bună măsură a subiectelor care preocupă societatea şi a modului în care ele sunt privite, şi, pe de altă parte, pentru că presa este unul din instrumentele prin care societatea în care trăim işi pune amprenta pe grila prin care interpretăm realitatea, deci şi imaginea „celuilalt“.

Prejudecăţile faţă de diversitate/alteritate sunt adânc înrădăcinate în societatea românească. Sondajele de opinie şi alte cercetări arată clar această stare de fapt . Dacă acceptăm că „prejudecata este o opinie fără judecată“ atunci singura cale de a combate prejudecăţile este de a iniţia acel proces de „judecată“ care pare să lipsească cu desăvârşire în prezent. Nu putem însă „judeca“ fără cunoaştere şi din această cauză avem nevoie de informaţii pertinente şi uşor accesibile.

Diversitatea/alteritatea pare să fie la „modă“, se vorbeşte mult despre aspecte ale diversităţii, există nenumărate iniţiative, preocupări axate în jurul problematicii diversităţii etnice, culturale, lingvistice sau religioase în România. Printre acestea, există proiecte de lungă durată sau doar de scurtă durată. Rezultatele acestor iniţiative, o cantitate semnificativă de informaţii, există stocate şi sunt mai mult sau mai puţin, pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă mediatizate. După care doar cei care ştiu ce caută găsesc informaţia.

La baza acestei analize au stat jurnaliştii, care au un impact considerabil asupra opiniei publice faţă de aspectele diversităţii/alterităţii, precum şi activitatea lor în presă. Tot atât de important a fost ca persoanele implicate în luarea deciziilor să deţină toate informaţiile despre aspecte ale diversităţii, deoarece acestea nu pot fi trecute cu vederea în niciun domeniu decizional.

Preview document

Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 1
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 2
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 3
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 4
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 5
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 6
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 7
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 8
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 9
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 10
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 11
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 12
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 13
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 14
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 15
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 16
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 17
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 18
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 19
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 20
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 21
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 22
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 23
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 24
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 25
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 26
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 27
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 28
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 29
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 30
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 31
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 32
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 33
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 34
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 35
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 36
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 37
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 38
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 39
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 40
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 41
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 42
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 43
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 44
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 45
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 46
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 47
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 48
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 49
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 50
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 51
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 52
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 53
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 54
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 55
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 56
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 57
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 58
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 59
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 60
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 61
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 62
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 63
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 64
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 65
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 66
Reflectarea Minorităților în Presă - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Reflectarea Minoritatilor in Presa.doc

Alții au mai descărcat și

Manipularea prin informație și utilizatorii de informație

Argument Obiectul. În lucrarea de faţă ne propunem să punem în discuţie unele aspecte ale manipulării prin informaţie: definirea conceptului,...

Comunicarea în Cadrul Grupului

Oamenii traiesc organizati în grupuri deoarece sunt fiinte sociale. Un grup social reprezinta un ansamblu de indivizi între care exista relatii...

Divertismentul de Televiziune - Mesaj Verbal și Vizual

Introducere Această lucrare din cadrul disciplinei de orientare spre specializarea de bază Jurnalismul de televiziune este concepută ca o trecere...

Comunicare verbală și non-verbală

COMUNICAREA NONVERBALA Intr-un sens foarte larg acest termen desemneaza orice proces prin care o informatie este transmisa de la un element la...

Te-ar putea interesa și

Portretul unui Jurnalist - Ion Cristoiu

În România, datoritã influentelor si perioadelor istorice prin care a trecut tara noastrã, mass-media s-a aflat într-o continuã formare si...

Etica jurnalistcă

Să începem cu o întrebare aparent simplă:care sunt obiectivele noastre legate de predarea sau studierea eticii în mass media?Este ușor sa creăm...

Prejudecăți

Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale in demnitate şi in drepturi.Ele sunt inzestrate cu raţiune şi constiinţa şi trebuie sǎ se comporte...

Etica în Presă

Introducere TRIADA RESPONSABILITATII: Etica  Moralitate  Deontologie Etica este o disciplina liberala, care evalueaza comportamentul uman...

Mass media în campania electorală - negativitatea

Comunicarea şi rolul mass mediei în procesul electoral. Am plecat în demersul meu de la conceptual de comunicare politică, definit în 1980 de...

Unirea Bucovinei din 1918

Prefaţă Expunerea Obiectivelor: Anul 1918 consfinţeşte un eveniment destul de important în ceea ce priveşte istoria Bucovinei, această perioadă...

Reinventarea spațiului public

1.Notiunea de comunicare Traim intr-o lume a comunicarii,totul in jurul nostru comunica ,incat putem sa spunem ca traim in si prin comunicare,prin...

Management Intercultural - Franta-Romania

DESPRE DESTINATAR SI PROIECTUL DE INVESTITIE Ca investitor strain ajuns in Romania este greu sa-ti canalizezi resursele financiare intr-un anumit...

Ai nevoie de altceva?