Calculul Garniturii de Foraj

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Aceasta licenta trateaza Calculul Garniturii de Foraj.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 116 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Malos Mihai

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domenii: Constructii, Mecanica, Alte Domenii

Cuprins

1. Introducere pg 3
2. Cap. 1 Geologia structurii Valea Seacă Est
sonda 4 Valea Seacă est exploatare – deschidere pg 5
1.1 Programul de construcţie al sondei pg 7
3. Cap. 2 Garnitura de foraj pg 11
2.1 Componenţa pg 11
2.2 Prăjini de antrenare pg 13
2.3 Prăjinile de foraj pg 14
2.3.1 Construcţie pg 14
2.3.2 Materiale pentru prăjini pg 16
2.3.3 Materiale pentru racorduri pg 19
2.3.4 Proprietăţi mecanice ale prăjinilor de foraj pg 19
2.4 Prăjini intermediare pg 20
2.5 Prăjini grele pg 21
2.6 Reducţii pg 24
2.7 Alte componente pg 26
2.8 Îmbinări filetate pg 34
4. Cap. 3 Solicitările garniturii de foraj pg 37
3.1 Condiţiile de lucru pg 37
3.2 Solicitarea la tracţiune şi compresiune pg 38
3.2.1 Gărnitură suspendată pg 38
3.3 Garnitură manevrată pg 40
3.4 Solicitarea la torsiune pg 41
3.5 Solicitarea la presiune interioară şi presiune exterioară pg 42
3.6 Coroziune prăjinilor pg 42
5. Cap.4 Definirea şi calculul garniturii de foraj pg 46
4.1 Solicitări în timpul procesului de săpare şi manevră pg 46
4.2 Solicitări luate în considerare la alcătuirea garniturii de foraj pg 46
4.2.1 Verificarea rezistenţei garniturii de foraj la presiune interioară pg 46
4.3 Corecţia garniturii cu coeficientul de flotabilitate pg 47
4.4 Criterii de evaluare a presiunii maxime admise pg 47
4.5 Valoarea minimă şi maximă ale coeficientului
de siguranţă la tracţiune simplă pg 47
4.6 Rezerva de tragere pg 48
4.7 Coeficientul de siguranţă la presiune interioară pg 48
4.8 Coeficientul de siguranţă la presiune exterioară pg 48
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”
SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE HERMANN OBERTH
SPECIALIZAREA: T.D.D.H
PROIECT DE DIPLOMĂ
4.9 Garnitura alcătuită din prăjini de foraj având diametre diferite pg 48
4.9.1 Date iniţiale necesare de precizat pg 48
4.9.1.1 Diametrul sapei pg 48
4.9.1.2 Adâncimea maximă de foraj cu această sapă pg 48
4.9.1.3 Diametrul maxim interior şi exterior a ultimei coloane
de burlane tubată pg 48
4.9.1.4 Tipul instalaţiei de foraj pg 48
4.9.1.5 Densitatea fluidului de foraj pg 48
4.9.1.6 Implicaţiile unor eventuale ruperi pg 48
4.9.1.7 Prăjinile de foraj ce intră în alcătuirea garniturii de foraj pg 48
4.9.1.8 Greutatea pe sapă pg 48
4.9.1.9 Greutatea oţelului pg 48
6. Cap. 5 Accidentele garniturii de foraj pg 61
5.1 Ruperea racordurilor speciale pg 61
5.2 Ruperea prăjinilor de foraj prin corp pg 62
5.3 Smulgerea din îmbinări ale garniturii de foraj pg 62
5.3.1 Smulgeri în timpul manevrării garniturii pg 62
5.3.2 Smulgeri provocate de torsionarea exagerată pg 63
5.4 Scăpările garniturii de foraj din elevatori sau pene pg 63
5.5 Prinderi ale garniturii de foraj pg 63
5.5.1 prinderi datorită maşonării sapei sau garniturii de foraj pg 63
5.5.2 Prinderi prin împănarea garniturii de foraj pg 64
5.5.3 Prindri prin lipire diferenţială pg 65
7. Cap. 6 Exploatarea garniturii de foraj la sondă şi în baza tubulară pg 68
6.1 Clase de uzură pg 74
6.2 Controlul şi recondiţionarea materialului tubular pg 74
6.2.1 metode de control pg 75
6.2.2 Controlul şi recondiţionarea fluidului de foraj pg 80
6.2.3 Controlul şi recondiţionarea racordurilor şi filetelor pg 81
6.2.4 Controlul şi recondiţionarea prăjinilor grele pg 81
6.2.5 Periodicitatea controlului pg 82
6.3 Ştanţarea prăjinilor pg 82
6.4 Transportul, depozitarea şi manevrarea prăjinilor pg 83
8. Cap. 7 Scule de manevră şi instrumentaţie pentru garnitura de foraj pg 85
7.1 Chiolbaşi pg 85
7.2 Elevatori pg 86
7.3 Cleşti pentru foraj pg 91
7.4 Pene pentru prăjini de foraj pg 92
7.5 Colier de siguranţă pentru material tubular pg 94
7.6 Şablonarea pentru controlul prăjinilor în sondă pg 96
9. Cap. 8 Concluzii şi propuneri pg 97

Extras din document

Cap. 1 Geologia structurii Valea Seacă Est

Sonda 4 Valea Seacă Est – Explorare – Deschidere

Structura Valea Seacă Est este situată în sectorul nord –vestic al platformei Moldoveneşti şi face obiectul activităţii de explorare.

Structura Valea Seacă Est aparţine treptei structurale ridicate, delimitată de falia Păltinoasa – Mălini – Tg. Neamţ, în imediata vecinătate a structurii de gaze productive Valea Seacă, descoperită în anii 1960, în urma lucrărilor seismice efectuate în partea vestică a Platformei, urmată de executarea unor foraje de cercetare geologică.

Astfel, primele probe de producţie cu rezultat pozitiv s-au înregistrat la sonda 104 Valea Seacă în iulie 1967. Au urmat sondele de explorare de detaliu 200 şi 201 ( 1969) şi în continuare 203,204 şi 206 (1971 – 1972).

Lucrările de cercetare seismică demarate în anul 1996 în perimetrul Regiunii 04 Moldova Nord, au avut ca obiect precizarea modelelor geologice capabile să reprezinte capcane pentru hidrocarburi la nivelul celor două trepte structurale delimitate de falia Păltinoasa – Mălini – Tg. Neamţ.

În anul 2002 a fost săpată sonda de explorare – prospecţiune 1 Valea Seacă Est, care a descoperit acumularea de hidrocarburi din Sarmaţianul inferior.

Cercetarea geologică prin foraj a structurii Valea Seacă Est a continuat în perioada 2003 – 2004 prin săparea sondelor 3 şi 2 Valea Seacă Est, care au confirmat, de asemenea, prezenţa acumulării de gaze din Sarmaţianul inferior.

Forajele de explorare executate au străbătut formaţiuni geologice aparţinând Cretacicului, Badenianului şi Sarmaţianului.

La sonda 104 Valea Seacă în carote de talpă din intervalul 2800 – 2802 m si 2806,5 – 2806,8 m au fost descrise cuarţite brun – gălbui cu piritizări brune cu reflexe verzui şi datate Paleozoic.

Cretacicul traversat în sonda 104 Valea Seacă în grosime de 450 m este reprezentat în bază de un complex de gresii calcaroase glauconitice, cu feţe de argilă negriciosă, atribuit Albaniului mediu. Urmează Cenomanianul şi Senonianul reprezentate de calcare grezoase cenuşii glauconitice şi respective calcare microcristaline cenuşii cu fine piritizări.

Discordant urmează formaţiunea detritică transgresivă caracteristică întregului sector vestic al platformei datată – cel puţin la partea inferioară – ca aparţinând Eocenului şi denumită în manieră pragmatică de geologii de petrol “formaţiunea infra-anhidrică” a Badenianului. Într-o stivă de roci de cca 90 m se succed trei pachete de gresii calcaroase potrivit cimentate separate de orizonturi de până la 10 m de material pilitic marnos, calcaros. Complexul grezos este descoperit de o succesiune de roci impermeabile, marne, marne argiloase ce încadrează pe verticală un pachet de anhidrite caracteristice, cu dezvoltare regională.

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”

SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE HERMANN OBERTH

SPECIALIZAREA: T.D.D.H

PROIECT DE DIPLOMĂ

Sarmaţianul, în ansamblu se reprezintă cu un facies predominant pilitic la partea inferioară şi cu un conţinut mai ridicat în roci psamitice în secvenţa mediană.

La nivelul Sarmaţianului inferior, pe structura Valea Seacă spre deosebire de zona mai sudică se dezvoltă un complex de cca 250 m în cuprinsul căruia se succed colectoare grezos – nisipoase, separate de pachete mari de roci pelitice, colectoare la nivelul cărora se remarcă treceri laterale de facies, care modifică de la un sector la altul caracteristicile de rezervor şi capacităţile de cedare a fluidelor conţinute.

Elementele tecto – structurale definitorii pentru zona Valea Seacă apar ca rezultat al evoluţiei acestui sector al platformei în cadrul mişcării generale de adundare sub depozitele pericarpatice, în trepte succesive delimitate de falii longitudinale reactive în mai multe etape.

Informaţiile furnizate de interpretarea profilelor seismice au permis conturarea mult mai bună a elementelor structurale, astfel încât se pot face următoarele precizări legate de condiţiile de capcană ale structurii Valea Seacă Est.

Falia majoră Păltinoasa – Mălini – Târgu Neamţ este elemntul structural major care delimiteză treapta structurală în cuprinsul căreia se situează structura Valea Seacă Est şi are săritura de peste 500 m. Falia poate fi urmărită inclusiv în seriile sedimentare sarmaţiene, unde săritura este da câţiva zeci de metri, diminuându – se treptat până sub limita cu Pliocenul.

La cca1 km spre est, în comportamentul ridicat falia secundară normală cu vergenţa estică efectuează subasmentul cretacic până la nivelul anhidridului, se desfăşoară paralel cu falia principală creând, astfel, o structură de tip horst mulat de sedimentele complexelor inferioare ale Sarmaţianului, la nivelul cărora apar condiţii de capcană pentru hidrocarburi.

Modelul de capcană Valea Seacă Est a fost detaliat odată cu execuţia seriei de profile seismice din anul 2006.

Astfel, deşi condiţiile morfologice dificile şi vecinătatea cu păltinoasa nu a permis execuţia unor profile de foarte bună calitate, noile profile au întregit imaginea de ansamblu, dar şi de detaliu a structurii.

Acoperirea mai importantă a vizat sectorul nordic al structurii aflat în poziţia de maxomă ridicare aşa cum arată profilul longitudinal 29 – 13 – 00, dar şi datele izobatice din cele trei sonde săpate.

Rezultatul investigării acestui sector evidenţiază menţinerea răspunsului seismic caracteritat de creşteri de amplitudine şi atribute seismice caracteristice zonele de acumulare a hidrocarburilor, chiar dacă pe direcţii diferite consistenţa ansamblului prezintă variaţii legate inevitabil de facies şi de grosimea colectorului nisipos purtător de hidrocarburi.

Totodată noile informaţii au permis trasarea mai precisă a seriei de patru falii secundare cu rol direct în distribuţia hidrocarbirilor în cele patru blocuri tectonice delimitate.

În aceste condiţii sectorul nordic al structurii se individualizează ca un bloc tectonic distinct cu zona de acumulare posibilă de peste 1,5 km2, faţă de suprafaţa de peste 2 km2 a zonei productive confirmată prin sonde, iar resursa geologică estimată pentru acest bloc este de 250 mil. Nmc gaze.

Fisiere in arhiva (2):

  • Calculul Garniturii de Foraj.doc
  • Calculul Garniturii de Foraj.ppt

Alte informatii

Calculul garniturii de foraj ai unei structuri gazeifere numita Valea Seaca. In cadrul acestei lucrai exista descrierea garniturii de foraj, accidente tehnice si bineinteles calculul garniturii de foraj.