Case de Locuit din Lemn - Noi Tehnologii de Constructii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Case de Locuit din Lemn - Noi Tehnologii de Constructii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 109 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Garibald Popescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Constructii

Cuprins

Declaraţie 2
Cuprins 3
Contens 6
Lista Figurilor 9
Lista Tabelelor 11
Glosar de termeni 12
Rezumat 15
Abstract 16
Introducere 17
CAPITOLUL I Elemente de bază ale lemnului 18
1.1. Elemente de economie forestieră.Scurt istoric privind ocrotirea naturii în România 18
1.2. Fondul forestier în România - prezentare generală 20
1.3. Clasificarea construcţiilor din lemn 26
1.4. Materialul lemnos si caracteristicile sale fizico-moleculare 27
1.5. Defectele lemnului şi categoriilor de material lemnos 30
CAPITOLUL II Proprietățile mecanice ale lemnului şi îmbinările folosite la construcţiile din lemn 32
2.1. Comportarea lemnului la întindere-compresiune 32
2.2. Comportarea lemnului la încovoiere, strivire, forfecare. 34
2.3. Factori care influenţează comportarea lemnului la diverse solicitări 37
2.4. Clasificarea îmbinărilor 39
2.5. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare 40
2.6.Îmbinări cu pene şi cu tije 41
CAPITOLUL III Cauzele degradării elementelor de construcţie din lemn 45
3.1.Calitatea în construcţii conform Legii 10/1995, cu modificările ulterioare aprobate prin Legea 123/2007 45
3.2. Uscarea şi putrezirea elementelor din lemn 47
3.3. Acţiunea mediilor agresive asupra construcţiilor din lemn. 48
3.4. Acţiunea agenţilor biologici asupra elementelor de construcţie precum şi efectele produse de acestea. 48
3.5. Deformaţii excesive ale lemnului 50
3.6. Comportarea lemnului la temperatură ridicată şi la foc. 52
CAPITOLUL IV Protecţia lemnului. 55
4.1. Ignifugarea lemnului 55
4.2.Experimentări referitoare la influenţa protecţiei ignifuge asupra comportării la foc a lemnului 59
4.3. Protect Ignilem şi Magma SPB1 61
4.4. Materiale antiseptice pentru protecţia lemnului 64
4.5. Tehnologia aplicării substanţelor antiseptice 67
4.5.1. Lucrări pregătitoare pentru aplicarea tratamentelor de protecţie 67
4.5.2. Protecţia lemnului prin tratare la suprafaţă 68
4.5.3. Impregnarea lemnului prin metoda imersării 68
4.5.4. Impregnarea lemnului în picioare 70
4.5.5. Impregnarea lemnului prin osmoză 70
CAPITOLUL V Structura de rezistenţă a casei din lemn 71
5.1. Tipuri de fundaţii 71
5.2. Pereţii caselor din lemn 78
5.3. Planşeele caselor din lemn 82
5.4. Bariera anti – vapori a pereţilor 85
5.5. Acoperişul tip şarpantă 87
5.6. Tipuri de învelitori folosite pentru şarpantele din lemn 89
CAPITOLUL VI. Avantajele şi dezavantajele caselor de lemn faţă de cele din beton 91
6.1.Economia de energie a caselor din lemn 91
6.2. Comportarea la cutremur a construcţiilor din lemn 93
6.3. Izolarea caselor de lemn 95
6.4.Instalaţiile aferente caselor de lemn 99
6.5. Comparaţie între o casă de lemn şi una din cărămidă/beton 102
6.6 Studiu de caz. Simularea unui incendiu într-o casă din lemn 104
CONCLUZII 107
BIBLIOGRAFIE 108

Extras din document

Introducere

O casă este o construcţie care poate fi locuită de fiinţe umane. Termenul casă include multe tipuri de locuinţe, de la colibe rudimentare din cele mai îndepărtate timpuri la complexele rezindenţiale de azi. Datorită numărului mare de case există diferite materiale din care sunt construite locuinţele.

Locuinţa constituie mediul adecvat care îi permite omului să îşi refacă forţa de muncă prin asigurarea celor mai potrivite condiţii de odihnă, prin sentimentul de siguranţă care îi inspiră acea ambianţă confortabilă, în care îşi consumă cea mai mare parte a timpului, precum şi prin posibilităţile ce le creează omului pentru recreere şi destindere.

Omul a fost pus în permanenţă în faţa unor probleme prioritare legate de asigurarea condiţiilor normale de temperatură, umiditate, ventilaţie, adică de asigurare a unui grad de confort cât mai ridicat în încăperile de locuit unde îşi petrece mai mult de jumătate din viaţă.

Clădirile de locuit individuale, care ocupă un volum important din totalul volumului de locuinţe din ţara noastră folosesc atât încălzirea centrală, cât şi încălzirea locală. Combustibilii folosiţi sunt cei clasici: cărbunele, lemnul, gazele naturale şi cele de sondă, (păcură, motorină şi petrolul lampant). Căldura produsă în sobele încăperilor din apartamente nu este folosită raţional, cauza principală constituind-o arderea necontrolată a combustibililor. Astfel, mari cantităţi de căldură se pierd din lipsa asigurării unui regim normal de funcţionare a instalaţiei, din cauza utilizării de sobe cu randament scăzut şi prin gaze de ardere.

Este bine cunoscut faptul că lemnul este folosit în construcţie încă din antichitate, deoarece se regăsea din plin în bogăţiile pe care planeta le are. Primii care au promovat construcţia caselor moderne din lemn au fost suedezii. La noi în ţară casele de lemn se regăsesc mai ales în zonele de munte, dar nu numai. Datorită avantajelor acestor tipuri de case, tot mai mulţi oameni au adoptat acest tip de locuinţă.

CAPITOLUL I Elemente de bază ale lemnului

1.1. Elemente de economie forestieră. Scurt istoric privind ocrotirea naturii în România

În lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha);

În România: pădurile ocupă 27% din teritoriu (aproximativ 6 mil. ha);

Clasificare:

a) după repartizarea în teritoriu:

- peste 700 m altitudine à 60%;

- între 150 şi 700 m à 30%;

- sub 150 m à 10%.

b) după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine à alpină;

- între 200 şi 1300 m à forestieră;

- sub 200 m à stepă.

c) după ponderea speciilor:

- fag à 30%;

- răşinoase à 30%;

- stejar à 20%;

- altele à 20%.

Scurt istoric privind conservarea și ocrotirea naturii in România.

Până în 1928 - există atestări încă din Evul Mediu privind preocupări în această privință, deşi atunci oamenii nu aveau ca scop protejarea în sine a naturii, ci împiedicarea exploatării resurselor proprii de către persoane străine și crearea unor condiții optime de regenerare a pădurilor. O acțiune specifică acestei perioade este tradiția ocrotirii unor arbori cu valoare simbolică (stejarul din Borzești, stejarul lui Ştefan cel Mare de la Vizantea-Vrancea, Regele brazilor de la Tihuța-Bistrița Năsăud).

În anul 1864 – apare Codul penal român, în care se prevedeau sancțiuni pentru unele acțiuni, precum otrăvirea peștelui din bălți sau incendierea pădurilor și fânețelor.

În anul 1868 apare Legea pentru poliția rurală: prevedea oprirea vânatului patru luni pe an, interzicerea distrugerii cuiburilor și ouălelor păsărilor de interes, precum și unele măsuri de combatere a dăunătorilor și bolilor la plante și animale.

Anul 1872 aduce promulgarea primei legi a vânătorii, în care se reia interzicerea perioadei de oprire a vânatului și interzicerea acestuia pentru anumite specii. Începuturile conservării biodiversității în sensul de azi al cuvântului își au originea la sfârșitul secolului XIX, când, inspirați de curentul din acea perioadă, botanistul D. Grecescu, pictorul Nicolae Grigorescu și balneologul I. Bernath sesizează necesitatea păstrării unor peisaje neinfluențate de om.

Anii 1928-1944 reprezintă o perioadă de pionierat privind conservarea naturii și ariile protejate în Romania în care primul pas a fost făcut în anul 1928, când la Cluj a avut loc primul congres al naturaliștilor din România, unde la propunerea lui Emil Racoviță a fost adoptată o hotărâre privind elaborarea legii referitoare la protecția naturii în România. Astfel, în 1930 apare legea nr. 213 pentru protecția monumentelor naturii din România.

Fisiere in arhiva (1):

  • Case de Locuit din Lemn - Noi Tehnologii de Constructii.docx

Bibliografie

[1] Metodologia calculului forțelor și mijloacelor necesare pentru stingerea incendiilor. - Comandamentul Pompierilor.
[2] Vulcăneanu ,S.- De la semne şi simboluri la citirea planurilor, reprezentarea construcţiilor de clădiri şi a spaţiilor învecinate.
[3] Vulcăneanu ,S.- Apărarea împotriva incendiilor. Protecţia civilă. Protecţia mediului. Sesiunea ştiinţifică SIGPROT 2003, Bucureşti.
[4] Marusciac ,D. - Construcţii moderne din lemn, Editura Tehnică ,Bucureşti 1997.
[5] Peştişanu ,C. - Construcţii, Editura Pedagogică, Bucureşti 1995.
[6] Vulcăneanu,S.- Curs de construcţii.
[7] Strătescu ,I. - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, Editura Cantemir.
[8] Vulcăneanu,S.- Construcţia sobelor, şemineelor, coşurilor şi canalelor de fum, Academia de Poliţie, Bucureşti 2000.
[9 ] Mocioi,A.- Curs la Tehnica şi Tactica stingerii incendiilor.
[10] Sesiunea Internaţională a studenţilor SIGPROT 2011.
[11] Norma tehnică C58-1996 privind ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii.
[12] NP 057-02 „Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe (revizuire NP 016-96)".
[13] NP005-96 cod pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţie din lemn.
[14] P118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.
[15] I7-2009 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice.
[16] I20-2000 normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului
[17] STAS 10101/1-78 Acţiuni in construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente.
[18] SR EN 1995-1-1:2004. Proiectarea structurilor de lemn.
[19] STAS 856-71 Prescripţii pentru proiectarea construcţiilor din lemn.
[20] STAS 857-83 Piese şi elemente din lemn pentru construcţii.
[21] SR EN 408/1996 - Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat. Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice.
[22] STAS 10101/1-78- Acţiuni in construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente.
[23] STAS 7771/1—81 ,,Măsuri de siguranţă contra incendiului. Determinarea resitenţei la foc a elementelor de construcţii".
[24] ISO 834-8:2002 Teste de resistenţă la foc. Elemente de construcţie ale cladirilor.
[25] BS EN ISO 140-3:1995 Acustică. Măsurarea izolarii acustice a clădirilor şi a elementelor de constructie. Măsurarea în laborator a izolarii acustice cu aer a elementelor de construcţie.
[26] BS EN ISO 717 - 1: 1997 Acustică. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţie.
[27] C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor.
[28] Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
[29] Legea nr 123/2007 privind calitatea în construcţii.
[30] Legea Mediului 137/1995 - Legea protecţiei mediului.
[31] http://www.moldsilva.ro/.
[32] http://ghid.imopedia.ro/.
[33] http://www.caselemnromania.ro/index.php?p=6.
[34] http://www.mobina.ro/

Alte informatii

ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza” FACULTATEA DE POMPIERI