Proiectarea unei Scoli Generale Parter + 1 Etaj din Orasul Braila

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Proiectarea unei Scoli Generale Parter + 1 Etaj din Orasul Braila.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 75 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Sofronie Ramiro

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Constructii

Cuprins

Cuprins 5
Memoriu justificativ 6
CAPITOLUL I – Studiu geotehnic 8
1. Amplasament 8
2. Conditii naturale generale 8
3. Stratificatia terenului 9
4. Caracteristica geotehnica a terenului de fundare 9
5. Concluzii si recomandarii 10
CAPITOLUL II – Fundati si infrastructura 18
1. Calculul fundatiilor 21
2. Calculul la tasare 27
3. Infrastructura 28
CAPITOLUL III - Suprastructura 31
1. Dimensionare stalpi 33
2. Dimensionare rigle 38
3. Dimensionare armaturilor pentru sectiuni situate in zone plastice potentiale la solicitari seismice
39
4. Evaluarea incarcarilor pe grinda 42
5. Evaluarea incarcari pe planseu 45
CAPITOLUL IV – Protectia antiseismica 65
1. Determicarea incarcarilor seismice verticale 69
2. Aspecte specifice ale calculului structurilor la actiuni seismice 72
BIBLIOGRAFIE 76
Lista cu simboluri si unitati de masura 77
Glosar de termeni 78

Extras din document

MEMORIU JUSTIFICATIV

Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila, terasa de S-E.

Conform studiului geotehnic terenul de fundare din amplansamentul construcţiei reprezentat de un strat superficial de umpluturi heterogene, neconsolidate, urmat de un pachet loessoid galben macroporic alcătuit dintr-un praf argilos loessoid plastic vârtos pâna la 2,5 m adâncime şi loess plastic vârtos....plastic consistent, până la adâncimea de investigare de 9,0 m.

In bază se dezvoltă un orizont nisipos sub adâncimea de 10.0 m. Nivelul pânzei freatice este situat la cea 12.0 m adâncime.

Pachetul de loess uscat în grosime mare este sensibil la umezire.Caracterul de teren de fundaredatorat naturii macroporice loessoide sensibile la umeyire impune adaptarea de măsuri speciale în conformitate cu normativul P7/92.

Corpul are un regim de înălţime P+1 etaj şi structură de rezistenţă din cadre de beton armat alcătuite dintr-un sistem de stâlpi, grinzi şi planşee monolite de beton armat.

Calculul s-a efectuat cu încadrarea construcţiei în clasa a ll-a de importanţă (α=1.2) şi zona seismică de calcul „C" (Ks=0.2; Tc=1.5s) şi teren dificil de fundare.

Infrastructura este alcătuită din fundaţii de tip tălpi continui, diafragme monolite din beton armat monolit.

Toate elementele sistemului structural au fost dimensionate, sau după caz verificate la stările limită ultime (de rezistenţă şi stabilitate) în conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 precum şi cu cele ale „ Codului de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat NP 007-97" .

Structura în ansamblul său, precum şi elementele sale componente respectă condiţiile de limitare a deplasărilor.

Riglele au fost dimensionate la solicitări seismice dimensionarea făcându-se în secţiunile de reazem la momentul negativ:

M- = 126 kNm = 126 x 106 Nmm ≥ Aa = 918 mm2 = 9.18cm2

am ales 2Ø14 + 2Ø20 = 3.08 + 6.28 = 9.37 cm2

La momentul pozitiv:

M+=131 kNm = 131 x 106 Nmm ≥Aa(inf) = 910 mm2 = 9.10cm2

am ales 2 Ø 16 + 2 Ø 18 = 4.02 + 5.09=9.11 cm2

Stâlpul a fost dimensionat la starea limită de rezistenţă la compresiune excentrică. Am ales 2 Ø 20+2 Ø 16= 6.28 cm2+4.02 cm2=10.30 cm2

Planşeele din beton armat asigură condiţiile funcţionale, de rezistenţă şi deformabilitate. Ele transmit încărcările verticale pe două direcţii la riglele de cadru adiacente. Acestea sunt calculate la încărcări gravitaţionale.

Grinda GM1 nu face parte din sistemul structural ce preia sarcinile seismice.Aceasta este calculată la încărcări gravitaţionale. La momentul Mmax = 3.256 kNm = 3.256 x 106 Nmm ≥ Aa = 2.70 cm2, am ales 2Ø14 = 3.08 cm

Preluarea şi transmiterea încărcărilor ce acţionează asupra construcţiei se face prin sistemul structural constituit din trei componente principale: suprastructura, infrastructura şi fundaţiile şi terenul de fundare.

Fundaţiile sunt elemente structurale prin care se asigură reyemarea pe terenul de fundare a infrastructurii. Infrastructura este compusă din fundaţii de tip tălpi continui şi diafragme din beton armat. S-a urmărit să se realizeze efectul unei cuti rigide a întregii infrastructuri prin legarea etrierilor 06/20 din pardoseală de la cota -0.07.

La proiectare s-au respectat prevederile ultimelor normative privind calculul structurilor din beton armat în zone seismice şi fundate pe pământuri dificile

La execuţie se vor respecta toate prevederile, instrucţiunile şi prescripţiile în vigoare. Lucrările se vor executa cu strictă respectare a prevederilor legale privind protecţia muncii.

Data Semnătură

1 iulie 2009

CAPITOLUL I

STUDIUL GEOTEHNIC

Obiectivul este amplasat în zona istorică a municipiului Brăila, pe terasa de S-E.

Amplasamentul este situat la intersecţia bulevardului Panait Istrati cu bulevardul Alexandru loan Cuza. Corpul de clădire B parter şi etaj la bulevardul Panait Istrati spre corpul A şi imobilul proprietate particulară Pipera Constantin.

Prin temă s-a solicitat întocmirea unui studiu geotehnic pentru proiectul cu titlul „Proiectarea unei şcoli generale P+1etaj din oraşul Brăila" ,care să precizeze:

- natura şi stratificaţia terenului de fundare;

- nivelul apelor subterane;

- adâncimea fundaţiei construcţiei;

- condiţii de fundare pentru construcţia nouă propusă a se realiza.

Imobilul vechi este o construcţie cu regim de înălţime S+P+1etaj şi dimensiuni de circa 20 x 17.4 m.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea unei Scoli Generale Parter + 1 Etaj din Orasul Braila.doc

Alte informatii

Proiect prezentat in cadrul Facultatii de Imbunatatirii Funciare si Ingineria Mediului, Specializarea Inginerie Economica in Constructii