Aspecte juridice, contabile și fiscale privind operațiunile de lichidare a societăților comerciale

Introducere

O societate comercială, asemănător fiinţei umane, se naşte, se dezvoltă şi, mai devreme sau mai târziu, dispare. Acest lucru mai poate fi numit şi ciclul vieţii. Este extrem de fascinant cum uneori de la o simplă idee spusă poate în glumă sau poate la o cafea, sau chiar pe o bancă în parc se poate ajunge până în momentul când aceasta prinde viaţă.

Demersul care trebuie parcurs pentru a se ajunge de la o idee la punerea acesteia în practică şi chiar la culminarea acesteia cu succes, este unul destul de complex. Există foarte mulţi factori care influenţează felul cum decurg lucrurile şi dacă şansa de reuşită este una convenabilă, iar pentru aceasta trebuie parcurse anumite etape. Iniţial trebuie stabilit dacă rata de succes a planului este una convenabilă, dacă totul se va culmina prin succes sau dacă într-un final lucrurile vor lua o turnură nu tocmai plăcută. Nimeni nu cred că poate prevede felul în care vor decurge toate acestea dar asta nu trebuie să prezinte un impediment în obţinerea sau realizarea lucrului dorit.

În lucrarea de faţă am ales să prezint incipient o scurtă introducere în lumea afacerilor ajungând până la istorisirea economiei din ţara noastră, într-un anumit moment vă veţi întâlni chiar şi cu o scurtă iniţiere în fascinanta lume a fabricării alcoolului etilic prin fermentaţie, aşa că în continuare urmează să faceţi mică călătorie în timp.

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND LICHIDAREA

1.1. O SCURTĂ DESCRIERE PRIVIND ISTORICUL AFACERILOR

Fiinţa umană a fost mereu în căutarea perfecţiunii, încercând încă din cele mai vechi timpuri să se descopere cât mai bine pe sine însuşi, să se cunoască şi să se dezvolte atât din punct de vedere personal cât şi profesional şi intelectual, acest lucru având o influenţă foarte mare asupra dezvoltării omenirii, a civilizaţiilor, a culturilor şi chiar a felului cum au evoluat unele afaceri. De-a lungul timpului afacerile au avut o evoluţie mai accentuată sau mai redusă datorită unor numeroşi factori.

Originea afacerilor se pierde în negura timpului. Acestea au avut o evoluţie sinuoasă, cu perioade de glorie şi decădere. Cauza acestei evoluţii o constituie modul în care ele au fost percepute de-a lungul timpului. În continuare, o să prezint câteva repere mai importante din această evoluţie.

Antichitate. În vechiul Regat babilonian afacerile erau în floare. Cu două milenii înainte de Hristos a apărut Codul lui Hammurabi, care prevedea principiile de comportament şi conduită ale comercianţilor şi vânzătorilor ambulanţi. În Grecia antică, afacerile şi îndeosebi comerţul s-au dezvoltat. Totuşi, filozofii greci priveau comerţul cu dispreţ. În Roma antică deşi comerţul a fost tolerat, nu era văzut nimic nobil în această activitate.

Evul mediu. Această perioadă este una de stagnare. Sistemul feudal şi biserica catolică au inhibat dezvoltarea economică. Doar în ultima parte a Evului mediu s-a înregistrat o modificare importantă, în special în oraşele-republică italiene. Comerţul fiind considerat o activitate degradantă, clerul, nobilii, militarii nu puteau face acte de comerţ. În schimb, negustorii nu aveau bani pentru a-şi desfăşura normal activitatea lor. Soluţia găsită a fost apariţia formei de asociere "societa en comandita semplice" - societatea în comandită simplă, existentă şi astăzi în unele ţări. În felul acesta, se unea capitalul nobililor, militarilor şi clerului cu priceperea negustorilor - oamenii fără de odihnă - pentru a obţine satisfacţii ambele părţi.

Capitalismul etic. Dezvoltarea urbanismului şi comerţul de peste mări au schimbat atitudinea faţă de afaceri în general şi faţă de comerţ în special. Un rol important în schimbarea opticii despre afaceri a avut şi religia.

Există două explicaţii interesante cu privire la modificările în valorile religiei şi a atitudinii acesteia faţă de afaceri.

Werner Sombart arată că iudaismul a fost cel care a avut un rol esenţial în schimbarea acestei optici. Deoarece evreii nu puteau deţine pământ în Europa şi le era interzis să desfăşoare activităţi în anumite domenii, ei au fost împinşi spre domeniul afacerilor. La acestea, se adaugă şi valorile iudaice: sobrietatea, economia şi autocontrolul.

Max Weber arată în lucrarea Etica protestantă şi spiritul capitalist că protestantismul a avut un rol fundamental în schimbarea atitudinii faţă de afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. Martin Luther, întemeietorul protestantismului german, a pus accent pe rolul acţiunilor individuale, interpretarea Bibliei şi importanţa muncii. Jean Calvin, fondatorul calvinismului, a subliniat valorile calvine: modestia, cumpătarea şi hărnicia. Calvin a considerat că bogăţia este un semn al graţiei divine, ea fiind agreată de Dumnezeu, dacă este obtinuţă prin muncă.