Contabilitatea decontării cu salariații

1.1 Obiectivele organizării contabilităţii

Deşi gama de obiective ale contabilitǎţii financiare este foarte diversǎ, o analizǎ temeinicǎ a acestora nu poate sǎ neglijeze faptul cǎ produsele financiare ale oricǎrui sistem contabil sunt documente de sintezǎ, iar oferta de informaţii contabile depinde de utilizatori şi necesităţile lor informaţionale (cererea). Altfel spus ca primele vizate sunt obiectivele informǎrii financiare sau obiectivele situaţiilor financiare.

În 1971, la iniţiativa organismului profesiei contabile americane, a fost creat un grup de lucru ( comisia Trueblood ), cu misiunea de a studia obiectivele situaţiilor financiare. Raportul Trueblood a prezentat o listǎ a obiectivelor, pe primul loc figurând furnizarea de informaţii utile luǎrii deciziilor economice. Aceastǎ listǎ a stat la baza tuturor cadrelor conceptuale (conceptual frameworks) elaborate ulterior. Esenţialul acestei liste se regǎseşte în schema următoare :

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL

Furnizarea de informaţii utile luării deciziilor

OBIECTIVUL 2

Pentru a fi folosite de utilizatori care nu au puterea, competenta sau resursele necesare pentru obţinerea informaţiilor si care solicita situaţiile financiare pentru a aprecia activitatea economica a întreprinderii.

OBIECTIVUL 3

Furnizarea de informaţii utile investitorilor si creditorilor, pentru a le permite sa prevadă, sa compare si sa evalueze fluxurile monetare si potenţiale, in termeni de mărime si de risc.

Organismul American de normalizare (FASB), în cadrul sau conceptual (1978-1985), considerǎ cǎ situaţiile financiare au vocaţia de a furniza informaţii utile pentru deciziile de investiţii şi de credit, şi inteligibile, pentru toţi cei care au cunoştinţe rezonabile asupra întreprinderii. Aceste cunoştinţe trebuie sǎ fie susceptibile de a ajuta investitorii în a evalua fluxurile monetare viitoare.

Cadrul contabil conceptual American se ataşeazǎ poziţiei raportului Trueblood în privinţa obiectivelor informaţiilor contabile prezentate de societǎţile comerciale, mai ales în ceea ce priveşte dimensiunea lor previzionalǎ.

Recunoscând raportul Trueblood, FASB recunoaşte, implicit, ipoteza eficienţei pieţelor şi aderǎ la modelul de luare a deciziei de cǎtre investitor. Dar, în timp ce cadrul conceptual American este fundamentat pe logica investitorului, raportul Trueblood recunoscuse şi utilizatorii secundari ai informaţiilor contabile precum statul (guvernul), salariaţii etc.

Cadrul conceptual American este mai restrictiv şi în privinţa limitelor situaţiilor financiare. În speţǎ, el aduce în discuţie faptul cǎ informaţia contabilǎ nu este destinatǎ sǎ fie utilizatǎ direct în evaluarea întreprinderilor, ci, mai degrabǎ , sǎ ajute pe cei ce doresc sǎ procedeze la aceste evaluări.

Conceptul prioritar de utilitate, prezent în sursele indicate mai sus, trebuie sǎ fie precedat de douǎ alte mari concepte, legate strâns intre ele. Astfel, contabilitatea financiarǎ îşi propune sǎ comunice o informaţie utilǎ pentru bunǎstarea societǎţii, ea realizând aceasta finalitate graţie unei utilizǎri şi repartizǎri optimale a resurselor. De altfel, comitetul de studii al profesiei contabile americane menţioneazǎ cǎ ,,ţinând cont de necesitǎţile întreprinderilor contabilitatea permite sǎ se repartizeze optimal resursele şi, prin aceasta, sǎ se asigure bunǎstarea societǎţii ‘’ .

Acest mod conceptual de utilitate este cuprins într-un lanţ de determinǎri, care, în ordinea de generalitate, schematizeazǎ urmǎtoarele trei obiective ale informǎrii financiare: