Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului

Licență
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 24985
Mărime: 131.84KB (arhivat)
Cost: 14 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Marius Dumitru Paraschivescu
licenta la contabilitate informatica gestiune UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” BACĂU FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Cuprins

INTRODUCERE .5

CAPITOLUL 1 Prezentarea S.C. AEROSTAR S.A. Bacău .6

1.1. Înfiinţare .6

1.2. Structura tehnico-organizatorică .7

1.3. Piaţa .10

CAPITOLUL 2 Bazele teoretice, juridice şi metodologice privind decontările cu bugetul statului .15

2.1. Bugetul de stat .15

2.2. Principii bugetare .16

2.3. Bugetele întreprinderii .18

2.3.1. Bugetul de venituri şi cheltuieli al întreprinderii .19

2.3.2. Sinteza fluxurilor băneşti .20

2.4. Delimitări şi structuri privind creanţele şi angajamentele .22

2.4.1. Definirea decontărilor cu bugetul statului, cu fondurile speciale şi conturile asimilate .24

CAPITOLUL 3 Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului .28

3.1. Prezentarea conturilor de decontări cu bugetul statului .28

3.2. Documente justificative privind decontările cu bugetul statului .32

3.3. Structura datoriilor şi creanţelor faţă de stat şi faţă de alte organisme publice .34

3.3.1. Contabilitatea impozitului pe profit .34

3.3.2. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată .43

3.3.3. Contabilitatea impozitului pe veniturile din salarii .47

3.3.4. Contabilitatea subvenţiilor .49

3.3.5. Contabilitatea datoriilor din alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate .51

3.3.6. Contabilitatea datoriilor faţă de diferite organisme publice .53

3.4. Controlul decontărilor cu bugetul statului .56

3.4.1. Conceptul de control fiscal, contribuabil, organe fiscale şi obligaţii fiscale .56

3.4.2. Drepturile şi obligaţiile organelor fiscale şi ale contribuabililor .56

3.4.3. Reguli de procedură, tehnici şi instrumente de control fiscal .57

3.4.4. Declaraţiile de impozite şi taxe. Înregistrarea fiscală .59

3.5. Evaziunea fiscală .60

3.5.1. Evaziunea fiscală – concept, clasificare şi particularităţi pe categorii de obligaţii fiscale .60

3.5.2. Contravenţii sau infracţiuni privind faptele de evaziune fiscală .64

CONCLUZII ŞI PROPUNERI .66

Anexe .68

Bibliografie .76

Extras din document

INTRODUCERE

Reforma contabilă din ţara noastră a început odată cu adoptarea Legii Contabilităţii nr. 82 / 1991, ale cărei prevederi – privind normalizarea contabilităţii – s-au pus în practică la nivelul tuturor agenţilor economici prin Planul de Conturi General, aprobat prin HG 704 – 1993 şi aplicat cu începere de la 01.01.1994.

Începând cu anul 1999 s-a trecut la o nouă etapă de dezvoltare a sistemului contabil românesc, bazată pe un program reglementat prin OMF 403 / 1999, modificat şi completat prin OMFP 94 / 29.01.2001, pentru aprobarea „Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV – a a Comunităţii Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate”, publicat în MO 85 / 20.02.2001, partea I – dată la care s-a abrogat OMF 403 / 1999.

În acest ordin se precizează că Programul de dezvoltare a sistemului contabil românesc, care a început în anul 1999, va fi implementat în ţara noastră treptat până la 31.12.2005.

Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001, prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV – a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate la art. 2 din OMFP 94 / 2001 (cifra de afaceri, total active şi numărul mediu de salariaţi), determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro / leu, la sfârşitul anului anterior.

În economia contemporană, contabilitatea este o necesitate şi nu o dorinţă. Într-o lume fiscală de o amploare fără precedent, ştiinţa contabilităţii oferă soluţii pentru dezvoltarea şi reflectarea activităţii oricărui agent economic. Nu contează structura capitalului, nu contează domeniul, nu contează ţara. Fără contabilitate, activitatea economică nu se poate concepe.

Una din condiţiile esenţiale ale menţinerii echilibrului unei firme, într-o economie concurenţială, o constituie valorificarea eficientă a tuturor factorilor de producţie care participă direct sau indirect la realizarea obiectivelor acesteia. Obţinerea enei eficienţe economice care să menţină firma în competiţie, în condiţiile unui mediu economic cu tendinţe de globarizare a concurenţei, caracterizat prin schimbări rapide şi uneori violente în toate planurile vieţii social – economice, este o prioritate absolută pentru toate întreprinderile româneşti.

Impozitele, taxele, contribuţiile şi împrumuturile de stat, alocaţiile, subvenţiile şi transferurile bugetare constituie nu numai metode de prelevare şi de repartizare a resurselor financiare publice, dar şi instrumente cu ajutorul cărora organele de decizie caută să orienteze dezvoltarea economică şi socială a ţării în direcţia dorită de acestea .

Organele financiare, cadrele de conducere şi specialiştii din instituţiile publice sunt chemate să îndeplinească un rol activ în fundamentarea deciziilor autorităţilor publice, în raţionalizarea opţiunelor bugetare, în creşterea eficienţei cu care sunt folosite resursele materiale, umane, financiare şi valutare de care dispun.

Autorităţilor publice le revine sarcina alegerii instrumentelor prin care se efctuează prelevările din veniturile populaţiei şi din profiturile societăţilor comerciale – impozite, taxe şi contribuţii – în funcţie de randamentul acestora şi nu în ultimul rând de efectele pe care acestea le induc.

În cadrul reformei economice din ţara noastră, actul manegerial presupune un atribut deosebit de important – controlul permanent şi sistematic asupra activităţilor economice ale întreprinderilor. Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor, ci contribuie şi la previziunea desfăşurării activităţii, a posibilităţilor apariţiei deficienţelor şi anomalilor.

Ministerul Finanţelor are, potrivit legii, obligaţia de a actualiza permanent reglementările contabile, pe baza actelor normative ce vor fi adoptate ulterior.

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE „AEROSTAR” S.A. BACĂU

1.1 ÎNFIINŢARE

În anul 1953, prin H.C.M. nr. 1165/15.04.1953, a luat fiinţă „Uzina de reparat avioane” (U.R.A.) Bacău, având ca obiect de activitate reparaţia tehnicii de aviaţie precum şi fabricaţia pieselor de schimb şi a S.D.V.-urilor speciale.

În anul 1968 U.R.A. şi-a schimbat denumirea în „Întreprinderea de reparat avioane” Bacău.

În anul 1972 s-a înfiinţat secţia Fabricaţie Trenuri de Aterizare şi Agregate Hidropneumatice pentru toate tipurile de avioane şi elicoptere produse în România.

În anul 1973 a început proiectarea şi fabricarea primului avion militar modern românesc IAR 93, fabricarea trenurilor de aterizare şi a echipamentelor hidropneumatice pentru elicoptere Alovette şi Puma.

În anul 1977 a fost înfiinţată “Fabrica de Construcţii Avioane” unde s-au fabricat peste 1 700 de avioane uşoare YAK–52.

În anul 1979 I.R.Av. Bacău şi-a schimbat denumirea în “Întreprinderea de Avioane” Bacău.

În anul 1987 s-a înfiinţat „Fabrica de echipamente radioelectronice pentru aviaţie”.

În anul 1991 I.Av. Bacău şi-a schimbat denumirea în „S.C. AEROSTAR S.A.” Bacău, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. JO4/1991 din 09.071991 şi pe baza H.G. nr. 242/20.03.1991 publicată în Monitorul Oficial nr. 105/1991, partea I, prin prelucrarea integrală a patrimoniului fostei întreprinderi (I.Av. Bacău).

S.C. AEROSTAR este o societate pe acţiuni, iar prin hotărâri succesive ale AGA şi pe baza unor dispoziţii legale privind reevaluarea imobilizărilor corporale, capitalul social, în prezent este de 85.075.000.000 lei, împărţit în 3 403 000 acţiuni nominative cu o valoare nominală de 25 000 lei. Acţiunile societaţii sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti începând cu februarie 1998 sub indicativul bursier ARS.

După semnarea contractului de privatizare în februarie 2000 şi realizarea transferului proprietaţii în luna martie structura acţionariatului a devenit:

• S.C. IAROM SA – 64,99765%;

• SIF MOLDOVA – 11,23579%;

• Asociţia “AEROSTAR PAS” – 5,14922%;

• Fondul Proprietăţii de Stat – 0,00003%;

• Alţi acţionari – 18,61731%;

(persoane fizice şi juridice, dar care deţin în mod individual sub 1%, inclusiv P.P.M.)

Conform statutului şi prevederilor legale societatea este condusă de Adunarea Generală

a Acţionarilor iar în baza Legi nr. 66/1993 conducerea operativă este realizată de un Consiliu de Administraţie, şi o conducere executivă formată din Directori de Divizie, Directori Executivi de Fabrici şi Directori de Programe.

De la înfiinţare şi până în prezent, întreprinderea a cunoscut o continuă dezvoltare, atât în domeniul tradiţional al aviaţiei şi echipamentelor militare, cât şi în domeniul producţiei destinate pieţei civile. O bună parte din activităţile nou introduse au constituit premiere naţionale, ca de exemplu:

• fabricarea de butelii pentru gaze petroliere lichefiate;

• fabricarea de trenuri de aterizare;

• fabricarea de avioane uşoare;

• execuţia prototipului avionului de luptă IAR-93;

• execuţia prototipului avionului agricol AG-6.

Actualmente întreprinderea ocupă o suprafaţă de 46 ha din care 34 ha sunt acoperite cu

construcţii. Transporturile sunt facilitate de accesul direct la pista aeroportului Bacău, la reţelele de drumuri şi căi ferate naţionale.

Conducerea S.C. AEROSTAR SA Bacau se realizează în conformitate cu prevederile statutului societăţii şi a prevederilor Legii 31/1990 privind societăţile comerciale. Conducerea executivă a societăţii este asigurată de cinci directori executivi corespunzători direcţiilor funcţionale. Societatea este structurată în trei divizii de producţie şi o divizie strategică aceasta stabilind politica generală şi asigurând conducerea principalelor funcţiuni ale întreprinderii.

Preview document

Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 1
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 2
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 3
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 4
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 5
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 6
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 7
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 8
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 9
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 10
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 11
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 12
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 13
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 14
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 15
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 16
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 17
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 18
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 19
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 20
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 21
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 22
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 23
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 24
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 25
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 26
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 27
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 28
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 29
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 30
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 31
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 32
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 33
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 34
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 35
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 36
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 37
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 38
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 39
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 40
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 41
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 42
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 43
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 44
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 45
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 46
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 47
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 48
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 49
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 50
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 51
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 52
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 53
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 54
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 55
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 56
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 57
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 58
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 59
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 60
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 61
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 62
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 63
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 64
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 65
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 66
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 67
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 68
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 69
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 70
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 71
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 72
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 73
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 74
Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Contabilitatea Decontarilor cu Bugetul Statului.DOC

Alții au mai descărcat și

Contabilitatea Decontarii cu Salariatii

1.1 Obiectivele organizării contabilităţii Deşi gama de obiective ale contabilitǎţii financiare este foarte diversǎ, o analizǎ temeinicǎ a...

Impozit pe Profit

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE 1.1 Introducere Satisfacerea nevoilor colective ale oricarei societati impune...

Contabilitarea decontărilor cu personalul, asigurările sociale și protecția socială pe exemplul SC Sfera Srv SRL Piatra Neamț

INTRODUCERE Economia de piaţă şi succesul unei societăţi comerciale impun acordarea unei atenţii deosebite decontărilor cu salariaţii, asigurările...

Organizarea și conducerea contabilității personalului, asigurărilor și protecției sociale

INTRODUCERE Tranziţia spre economia de piaţă şi succesul unei societăţi comerciale impun acordarea unei atenţii deosebite decontărilor cu...

Contabilitatea relațiilor cu bugetul statului la SC Severnav SA

CAPITOLUL I. CADRUL ORGANIZATORIC DE DESFĂSURARE A ACTIVITĂŢII LA S.C. SEVERNAV S.A. 1.1 Scurt istoric Societatea comercială SEVERNAV S.A. este...

Organizarea contabilității la administrația finanțelor publice Reșița

CAP. 1. ROLUL ŞI IMPORTANŢA ADMINISTRAŢIEI FINANCIARE MUNICIPALE CA UNITATE A MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE 1.1.Rolul Administraţiei...

Contabilitatea Salariilor

CAP. 1. REGLEMENTĂRI JURIDICE PRIVIND SALARIILE ŞI ALTE DREPTURI DE PERSONAL 1.1. Veniturile din salarii Potrivit art. 56 alinatul 1 din Legea...

Contabilitatea Datoriilor Fata de Bugetul Statului, Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat si alte Organisme Publice

Argument Lucrarea de faţă urmăreşte să surprindă principalele aspecte legate de fiscalitatea de la noi din ţară. Se pune un accent deosebit pe...

Te-ar putea interesa și

Implementarea unei Strategii de Resurse Umane

CAPITOLUL I I.1. IMPORTANŢA ELABORĂRII STRATEGIEI DE PERSONAL PENTRU ORGANIZAŢIE În centrul tuturor afacerilor stă omul. Toate celelalte resurse,...

Contabilitatea Decontarilor Cu Personalul la SC Elmi 94 SRL

CAPITOLUL I : PREZENTAREA SOCIETATII S.C. ELMI 94 S.R.L. PREZENTAREA SOCIETATII S.C. ELMI 94 S.R.L. In vederea efectuarii de acte de...

Contabilitatea Decontarii cu Bugetul Statului

CAPITOLUL I Aspecte generale privind impozitele şi taxele mobilizate la bugetul de stat 1. Structurã şi caracteristici ale impozitelor şi taxelor...

Contabilitatea Decontarilor cu Tertii

1.Introducere Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terte persoane. De asemenea, sunt incluse...

Contabilitatea relațiilor și decontărilor

CAPITOLUL 1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA S.C. COMMETCAR S.A. 1.1 . ISTORICUL ŞI PROFILUL SOCIETĂŢII S.C. COMMETCAR S.A. Caransebeş...

Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului

Argument Desfășurarea activității agenților economici, generează în mod implicit datorii față de bugetul statului precum și unele creanțe privind...

Contabilitatea Operatiilor cu Tertii

CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND RELATIILE CU TERTII Creantele si datoriile fata de terte persoane constituie doua categorii importante de...

Decontări cu bugetul statului

Decontari cu bugetul statului In cadrul decontarilor cu bugetul statului se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata,...

Ai nevoie de altceva?