Contabilitatea, Gestiunea și Inventarierea Stocurilor

INTRODUCERE

Este unanim recunoscut faptul că o parte însemnată a informaţiilor vehiculate în mediul economic au la bază informaţia contabilă sau derivate ale acesteia. ”Contabilitatea reprezintă cea mai importantă sursă de informare a unei naţiuni”, apreciază într-o lucrare de referinţă Oskar Morgenstern.

Cel mai mare filosof al antichităţii, Aristotel, atribuia conceptului de economie accepţiune creativă, utilă, respectiv arta de a acumula bunurile necesare traiului şi folosirea lor în sistemul comunităţii.

Drumul parcurs de contabilitate de-a lungul întregii sale istorii este predominat de la practică la teorie. Experienţa practică a anticipat şi modelat teoria contabilităţii. Nu întotdeauna practica a aşteptat neapărat teoria pentru a intra în aplicarea uzuală.

Contabilitatea ar putea fi definită ştiinţa stăpânirii afacerilor deoarece are în vedere ,,măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obtinute” din activitatea persoanelor fizice şi juridice.

Contabilitatea este arta afacerilor în cadrul căreia se înregistrează şi se sistematizează în mod semnificativ valoarea monetară a tranzacţiilor comerciale şi evenimentelor cu caracter financiar. În cadrul acesteia se întocmesc documentele contabile de sinteză şi se interpretează rezultatele obtinuţe de către societatea comercială.

Stocurile au fost definite în Standardele Internaţionale de Contabilitate nr. 2 ca find active “deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai sus sau sub formă de materii prime, şi materiale consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii”.

Fiind o componentă importantă a activelor circulante, stocurile condiţionează desfăşurarea activităţii societăţii comerciale. Stocurile cuprind următoarele categorii de elemente patrimoniale: mărfuri, materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse, animale şi pasări, ambalaje şi producţia în curs de execuţie.

În vederea desfăşurării activităţii şi a obţinerii unui rezultat pozitiv, respectiv a profitului, orice entitate cu activitate comercială efectuează tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri. Operaţiile curente de cumpărări şi vânzări de bunuri conturează funcţia comercială a entităţii şi are la bază politicile de cumpărari şi vânzări stabilite de către managerii firmei.

Contabilitatea stocurilor are o importanţă deosebită pentru multe societăţi comerciale datorită volumului mare de informaţii referitoare la acestea.

Lucrarea de faţă “Contabilitatea stocurilor cu studiu de caz la S.C. Nik Pretzel S.R.L. Zărneşti”, conturează importanţa stocurilor prin definirea şi prezentarea acesora pe baza studiului de caz efectuat la societatea în cauză. Lucrarea prezintă evaluarea, metodele de gestiune a stocurilor de mărfuri şi inventarierea acestora, urmând ca în final să traseze concluzii şi propuneri care să ajute la îmbunătăţirea activităţii de comerţ la societatea comercială analizată.

CAPITOLUL I – CONTABILITATEA, EVALUAREA ŞI INVENTARIEREA STOCURILOR LA S.C. NIK PRETZEL S.R.L.

1.1 Definiţii, clasificări şi structuri privind stocurile

Activele circulante, denumite şi active pe termen scurt, capital circulant sau bunuri mobile, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor, creanţelor, titlurilor de plasament, instrumentelor de trezorerie şi disponibilităţilor băneşti.

Desfăşurarea activităţii de exploatare este condiţionată de existenţa stocurilor. Aceasta se grupează, sub aspectul gestionării, în stocuri propriu-zise şi producţie în curs de execuţie.

În Legea contabilităţii stocurile şi comenzile în curs de execuţie sunt definite ca fiind ,,ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale destinate:

- fie a fi vândute în aceeaşi stare ca după prelucrarea lor în procesul de producţie;

- fie a fi consumate la prima lor utilizare.”