Contabilitatea Imobilizărilor Corporale

INTRODUCERE

Dezvoltarea continuă a capacităţii de informare grevează întreaga evoluţie a societăţii omeneşti. În anii în care trăim, principala avere a noastră este formată din informaţiile deţinute la un moment dat. Napoleon Bonaparte aprecia că 99% din victoria oricărei bătălii este asigurată de informaţia exactă deţinută la momentul oportun. Mileniul III va fi dominat de informaţia structurată la nivelul sistemelor informaţionale.

O unitate economică, pentru a funcţiona bine, are nevoie de sistem nervos prin care să circule informaţia şi care să asigure conducerea, economia de resurse şi ordinea. În cadrul ansamblului sistemului informaţional contabil, sistemul nervos este reprezentat de contabilitate. Contabilitatea constituie aplicaţia cel mai frecvent evocată în proiectele de organizare a sistemelor informatice.

De-a lungul timpului, exploratorii domeniului contabil au transformat contabilitatea într-o disciplină utilă care îmbină într-o perfectă armonie teoria abstractă cu realitatea fenomenelor pe care le studiază. Apărută din necesitatea cunoaşterii şi gestiunii patrimoniului, în scopul conservării şi dezvoltării acestuia, contabilitatea se conduce si organizează de orice unitate patrimonială.

Lucrarea de faţă, intitulată „Contabilitatea imobilizărilor corporale” îşi propune să analizeze existenţa şi implicaţiile pe care le generează o anumită structură patrimonială - "materie" de reflectare în contabilitatea financiară. Această structură patrimonială este reprezentată de imobilizările corporale, active ce constituie baza tehnică a unei firme cu activitate de producţie cum este SC IAŞITEX SA, Iaşi.

În analiza imobilizărilor corporale s-a avut în vedere un caz concret, deoarece „practica stimulează dezvoltarea ştiinţei, impulsionând-o spre exprimări inteligibile şi generalizatoare” .

Din multitudinea de structuri patrimoniale ce fac obiectul reflectării în contabilitatea financiară s-a ales analiza imobilizărilor corporale deoarece, aceste active constituie baza tehnică a agenţilor economici producători, fără de care n-ar putea avea loc nici o activitate economică. Imobilizările corporale ocupă ponderea cea mai mare în totalul activelor imobilizate, lucru explicabil prin contribuţia lor hotărâtoare la asigurarea potenţialului tehnico-productiv al unităţii.

Bunurile şi valorile care au o durată de utilizare mai mare de un an se consumă treptat şi constituie capitalul imobilizat supus amortizării. Utilizarea de amortismente fiscale şi accelerate, pentru unele categorii de imobilizari corporale, constituirea de provizioane privind deprecierea lor poate reprezenta evantaiul de instrumente prin care caracterul coercitiv al regulilor fiscale este antenuat de avantajele oferite de introducerea acestora. Amortizarea apare ca un mijloc de promovare a investiţiilor. Prin constituirea amortismentelor derogatorii rezultă o serie de avantaje fiscale prin care şi amânarea la plată a unui impozit pe profit care devine exigibil spre sfârşitul duratei de utilizare a imobilizarilor corporale. Datorită inflaţiei ce caracterizează situaţia economiei romaneşti, unitatea patrimonială obţine un câştig şi din deprecierea monedei, ea amânând plata unei sume pentru o perioadă viitoare.

Având în vedere importanţa acestor aspecte atât pentru stat cât şi pentru unitatea de producţie şi comercializare, lucrarea încearcă să le surprindă pe parcursul celor patru capitole.

CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE BAZĂ PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE

1.1 Conceptul de active imobilizate

Pasivul patrimonial, constituit din capitalul aflat la dispoziţia agenţilor economici, este investit sub diferite forme ce formează activul patrimonial.

„Clasificarea activelor patrimoniale este realizată în literatura de specialitate funcţie de două criterii fundamentale:

• Conţinutul economic şi natura activelor;

• Lichiditatea activelor.”

În contabilitatea românească, ca de altfel în majoritatea ţărilor din Europa continentală, activele patrimoniale se structurează în ordinea inversă a lichidităţii, după modelul:

A. ACTIVE IMOBILIZATE

• Imobilizări necorporale

• Imobilizări corporale

• Imobilizări în curs

• Imobilizări financiare

B. ACTIVE CIRCULANTE

• Stocuri şi producţie în curs de execuţie

• Creanţe sau valori în curs de decontare

• Plasamente şi disponibilităţi băneşti

C. ACTIVE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

Activele circulante, denumite şi active pe termen scurt, capital circulant sau bunuri mobile, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor, creanţelor, titlurilor de plasament, instrumentelor de trezorerie şi disponibilităţilor băneşti.

„Investiţia privită ca un plasament semnifică din punct de vedere al circulaţiei valorii o imobilizare pe diferite termene.” Un element al imobilizărilor poartă denumirea de activ imobilizat.

„Practic, toate întreprinderile, indiferent de mărime sau sectorul de activitate, utilizează bunuri materiale, denumite imobilizări corporale sau investiţii materiale.”

Activele imobilizate sau fixe, denumite şi active pe termen lung,, imobilizări sau bunuri imobile, „sunt reprezentate prin acele valori patrimoniale destinate a servi de o manieră durabilă, pe o perioadă mai îndelungată, activitatea întreprinderii.” Acestea au următoarele trăsături:

• sunt utilizate o perioadă îndelungată în activitatea unităţilor patrimoniale şi au lichiditatea mai mare de un an ;

• nu se consumă şi nu se înlocuiesc după prima utilizare;

• participă la desfăşurarea mai multor cicluri economice;

• nu sunt destinate comercializării.

Activele imobilizate au şi următoarele caracteristici:

• au o durată normală de funcţionare sau utilizare mai mare de un an ;

• valoarea contabilă de intrare în patrimoniul agentului economic este mai mare decât limita stabilită prin lege, valoare ce se stabileşte prin Hotărâri de Guvern sau alte acte normative .Prin Hotărârea nr. 424 din 25 aprilie 2001 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe se prevede că valoarea de intrare a mijloacelor fixe stabilită în condiţiile art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, este de 8.000.000 lei. Mijloacele fixe cu valoarea de intrare cuprinsă între 5.000.000 lei si 8.000.000 lei, existente în patrimoniul agenţilor economici la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, vor fi înregistrate în evidenta contabila ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar, până la amortizarea lor integrală conform prevederilor legale în vigoare.

• cea mai mare parte din activele imobilizate îşi recuperează valoarea în mod treptat, prin amortizarea acestora, adică prin includerea unor cote-părţi din valoarea lor în costul activităţii la care au participat ;

• lichiditatea imobilizărilor este redusă, ele transformându-se în bani într-o perioadă mare de timp, în funcţie de procesul recuperării valorii lor.