Contabilitatea Surselor de Finanțare

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Contabilitate
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 83 în total
Cuvinte : 24471
Mărime: 336.25KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

Introducere 3

Capitolul I Notiuni teoretice privind sursele de finanţarea ale întreprinderii 6

1.1 Scurtǎ caracterizare a finanţǎrii întreprinderii 6

1.2. Finanţarea pe termen lung 7

1.2.1.Creşterea capitalului social 8

1.2.2.Creşterea capitalului social prin noi aporturi în numerar. 8

1.2.3.Creşterea capitalului social prin aporturi în natură 10

1.2.4.Creşterea capitalului social prin încorporarea rezervelor 10

1.2.5.Creşterea capitalului social prin conversia datoriilor 11

1.3.Autofinanţarea sau finanţarea internă pe termen mediu şi lung 11

1.4.Finanţarea pe seama beneficiilor nedistribuite 19

1.5.Finanţarea prin capitaluri împrumutate 20

1.6.Finanţarea prin intermediul pieţei monetare a creditului 21

1.7.Finanţarea prin intermediul pieţei obligaţiunilor 23

1.8.Finanţarea prin intermediul pieţei leasingului 26

1.9.Alte surse de finanţare 30

Capitolul II. Conturi utilizate pentru finanţarea firmei şi reflectarea acestora în contabilitate 31

2.1.Contabilitatea creşterii capitalului social prin aporturi noi în natură şi/sau în numerar 31

2.2.Conturi de rezerve utilizate în finanţarea firmei şi reflectarea acestora în contabilitate …….34

2.3.Conturi de împrumuturi şi datorii asimilate utilizate în finanţarea firmei 35

2.4.Conturi de imobilizari necorporale utilizate în finanţarea firmei şi reflectarea acestora în contabilitate 37

2.5.Conturi de imobilizari necorporale utilizate în finanţarea firmei şi reflectarea acestora în contabilitate 39

2.6.Conturi de imobilizǎri corporale utilizate în finanţarea firmei şi reflectarea acestora în contabilitate 40

2.7.Conturi de materii prime şi mǎrfuri utilizate în finanţarea firmei şi reflectarea acestora în contabilitate 42

2.8.Conturi de trezorerie utilizate în finanţarea firmei 44

2.9. Reglementări privind armonizarea contabilităţii la nivel internaţional 46

2.10. Reglementări privind armonizarea contabilităţii la nivel european …….48

2.11. Reglementări privind armonizarea contabilităţii la nivel naţional 50

2.12. Contabilitatea creşterii capitalului social prin operaţii interne 51

Capitolul III Contabilitatea surselor de finanţare în cadrul SC Elder SRL 55

3.1. Prezentarea societatii Elder SRL 55

3.2.Surse de finantare interna ale SC Elder SRL 56

3.3.Finanţarea SC Elder SRL prin aporturi în naturǎ 60

3.4.Finanţarea SC Elder SRL prin emisiunea de noi acţiuni 60

3.5.Reflectarea contabilă a operaţiunilor privind derularea fondurilor nerambursabile 61

3.6.Finantarea prin leasing a SC Elder SRL 70

Concluzii şi propuneri 79

Bibliografie 81

Anexe 82

Extras din document

Introducere

Prin geneză, contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informaţional şi decizional la problema gestiunii valorilor economice separate pe entităţi patrimoniale. Pentru ţara noastră, în mod concret, se delimitează ca entităţi patrimoniale, regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice, unităţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi comerciale.

Din structura tipurilor de entităţi patrimoniale, întreprinderea reprezintă sfera de acţiune în limitele căreia contabilitatea - ca instrument informaţional şi de gestiune - capătă formă completă de reprezentare şi control asupra constituirii şi utilizării resurselor. La acest nivel organizatoric se realizează în forma cea mai deplină activitatea de producţie a bunurilor, de prestaţii de servicii, de circulaţie a mărfurilor, a titlurilor de valoare şi a instrumentelor de plată, precum şi de alte operaţii accesorii activităţii de comerţ.

Forma organizatorică şi de funcţionare a contabilităţii întreprinderii se diferenţiază, în principal, în raport de concepţia contabilă adoptată. În acest sens cele mai marcante şi mai influente culturi contabile din lume sunt două: europeană şi anglo - saxonă. În raport de cele două culturi contabile, se pot utiliza două concepte organizatorice,

- monist şi

- dualist.

Monist în cazul în care la nivelul întreprinderii se organizează un singur circuit contabil, deci o singură contabilitate, atât pentru latura internă cât şi cea externă a întreprinderii. Dualist, dacă pentru cele două laturi sunt organizate, dar corelate contabilităţi separate. În consecinţă, la nivelul întreprinderii se disting două secţiuni ale contabilităţii, financiară şi de gestiune sau financiară şi managerială, ori externă şi internă.

Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea şi structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informaţii sintetice privind poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Informaţia contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management, este destinat utilizatorilor externi definiţi de: investitorii de capital, bancherii, angajaţii, furnizorii, clienţii, guvernul şi instituţiile sale, precum şi publicul.

Relaţiile delimitate şi evidenţiate în contabilitate au, o determinare obiectivă, iar faptul că ele apar la intersecţia întreprinderii cu terţii sunt divulgabile integral. Pornind de la această stare, contabilitatea este standardizată, adică se bazează pe norme privind producţia, prezentarea şi utilizarea informaţiilor contabile.

Contabilitatea de gestiune furnizează toată informaţia contabilă care este cuantificată, prelucrată şi transmisă pentru utilizarea internă de către management. Ea descrie circuitul patrimonial intern al întreprinderii, definit de activităţile consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Obiectivele principale ale contabilităţii de gestiune sunt:

- calcularea analitică (pe feluri, purtători de costuri, locuri de activitate) a costurilor şi rezultatelor, bugetarea internă a activităţii întreprinderii (pe locuri de activităţi);

- controlul de gestiune sau managerial privind costurile prestabilite şi abaterile de la aceste costuri.

Organizarea şi funcţionarea contabilităţii de gestiune se bazează pe concepte şi principii pur interne al căror conţinut este liber de standardizare, fiind definit în funcţie de propriile convenţii ale fiecărei întreprinderi (de exemplu, formula costului produselor vândute) şi care se găsesc deci în afara oricărei normalizări (standardizări). În consecinţă, deşi organizarea contabilităţii de gestiune este obligatorie, aceasta beneficiază de o libertate separată în ceea ce priveşte posibilitatea de adaptare de către fiecare întreprindere, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoile de informare în vederea actului decizional.

Întreprinderea - sferă de acţiune a contabilităţii financiare

Aşa cum s-a anticipat în primul paragraf, entităţile patrimoniale reprezintă spaţiul de cunoaştere şi acţiune al contabilităţii. În raport de forma de proprietate asupra capitalului, unităţile patrimoniale pot fi proprietate de stat şi proprietate privată. Pentru exercitarea dreptului de proprietate privată s-au conturat două forme de organizare economică a întreprinderii, personală şi socială.

Întreprinderea proprietate socială, denumită şi societate comercială, se constituie prin aportul sau investiţia de capital a două sau mai multe persoane fizice şi/sau persoane juridice în vederea efectuării de acte de comerţ.

Întreprinderea personală reprezintă forma organizatorică de exploatare a proprietăţii în care o singură persoană participă cu întregul capital, conduce direct şi răspunde cu întreaga avere pentru obligaţiile asumate. În cadrul unităţilor patrimoniale societatea comercială reprezintă sfera de acţiune în limitele căreia contabilitatea ia forme complete de supraveghere şi control a resurselor, cheltuielilor şi rezultatelor. La acest nivel organizatoric se realizează în forma cea mai deplină activitatea de producţie, de prestaţii de servicii, a mărfurilor, de circulaţie a mărfurilor, a titlurilor de credit şi a instrumentelor de plată, precum şi alte operaţii accesorii activităţii de comerţ. Constituirea efectivă a societăţilor comerciale are loc numai dacă întregul capital social a fost subscris şi fiecare asociat sau acţionar a vărsat în numerar sau a depus în natură, după caz, cota de aport stabilită prin Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, Contractul de societate şi Statutul societăţii. Capitalul subscris este aportul pe care asociaţii sau acţionarii, în calitatea lor de proprietari, s-au angajat să-l pună la dispoziţia societăţii comerciale. Capitalul nedepus (nevărsat) este partea din capitalul subscris care nu a fost încă fizic pusă la dispoziţia societăţii de către asociaţi sau acţionari.

Ca persoană juridică, societatea dispune de un patrimoniu propriu, drepturi şi obligaţii şi are o denumire, sediu şi naţionalitate. Constituirea societăţii ca persoană juridică este formalizată printr-un contract de societate prin care asociaţii convin să cedeze unei întreprinderi comune bunurile, în vederea protejării profitului sau a economiilor ce pot rezulta. La rândul său contractul de societate, ca act unic, se materializează într-un statut în care se menţionează forma

societăţii, denumirea, sediul social, obiectul de activitate, durata, mărimea capitalului, regulile de participare la rezultate, modalitatea de funcţionare.

Bunurile materiale şi băneşti aduse de fiecare din asociaţi drept aport, precum şi acelea pe care societatea le dobândeşte ulterior alcătuiesc laolaltă patrimoniul societăţii comerciale. Fiind astfel format şi având drept scop realizarea obiectului propus, patrimoniul nu poate fi urmărit decât

⇒pentru creanţele (drepturile) proprii ale societăţii constituite. Prin urmare, orice bunuri economice aduse de asociaţi devin proprietatea societăţii, constituind un patrimoniu propriu şi independent de acela al asociaţilor, astfel încât aceştia nu mai au drept real asupra patrimoniului societăţii ci eventual, un drept de creanţă rezultat din calitatea lor de asociaţi. În consecinţă, în cazul lichidării societăţii ei nu mai pot revendica în natură bunurile aduse, ci numai o sumă

⇒proporţională cu contribuţia lor. De asemenea, căpătând personalitate juridică societatea comercială -cu denumire, sediu social şi patrimoniu propriu - nu mai acţionează prin asociaţii săi. Din momentul acesta toate actele juridice, de conducere, administrare, gestionare sunt îndeplinite în nume propriu de reprezentanţii legali. Acţionând în numele societăţii comerciale, aceşti reprezentanţi nu-şi angajează patrimoniul propriu, ci pe cel al societăţii, răspunderea materială revenind acesteia. şi tot din acest moment, obligaţiile, drepturile şi rezultatele obţinute prin actele întreprinse de către reprezentanţii autorizaţi ai societăţii comerciale au consecinţe directe asupra patrimoniului respectivei societăţi. Cu alte cuvinte, odată cu manifestarea voinţei de a încheia un contract de societate, legal înregistrat, noua formaţiune economică acţionează ca orice persoană fizică, actele sale, îndeplinite de reprezentanţi legali, generează drepturi şi obligaţii care pot dezvolta sau diminua capitalul propriu, ceea ce în ultimă instanţă produce beneficiu de care profit asociaţii sau pierderi pe care le suportă aceştia.

Preview document

Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 1
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 2
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 3
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 4
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 5
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 6
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 7
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 8
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 9
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 10
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 11
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 12
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 13
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 14
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 15
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 16
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 17
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 18
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 19
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 20
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 21
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 22
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 23
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 24
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 25
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 26
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 27
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 28
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 29
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 30
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 31
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 32
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 33
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 34
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 35
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 36
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 37
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 38
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 39
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 40
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 41
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 42
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 43
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 44
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 45
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 46
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 47
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 48
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 49
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 50
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 51
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 52
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 53
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 54
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 55
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 56
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 57
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 58
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 59
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 60
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 61
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 62
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 63
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 64
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 65
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 66
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 67
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 68
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 69
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 70
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 71
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 72
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 73
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 74
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 75
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 76
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 77
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 78
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 79
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 80
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 81
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 82
Contabilitatea Surselor de Finanțare - Pagina 83

Conținut arhivă zip

  • Contabilitatea Surselor de Finantare.doc

Alții au mai descărcat și

Tabloul Fluxurilor de Trezorerie ca Model de Analiză a Performanțelor Întreprinderii

Varietatea si complexitatea aspectelor legate de buna gestionare a trezoreriei întreprinderii creeaza un amplu câmp de analiza si dezbatere pentru...

Studiu Privind Eficienta Utilizarii Capitalurilor

CAPITOLUL I 1.1.Notiuni generale privind capitalurile Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul asociaţilor sau...

Leasing-ul

Cap. I Gestiunea financiar-contabila a afacerilor economice prin leasing 1. Comparatie între leasing si alte modalitati de finantare a...

Studiu privind Contabilitatea și Gestiunea Surselor de Finanțare ale Întreprinderii

CAPITOLUL I MODALITĂŢI DE FINANŢARE A ENTITĂŢILOR ECONOMICE 1.1 Deciziile de finanţare şi importanţa lor strategică Aspectele finanţării...

Contabilitatea Personalului

1. FORŢA DE MUNCĂ – ASPECTE JURIDICE, CONTABILE ŞI FISCALE 1.1. Importanţa forţei de muncă Munca reprezintă o activitate conştientă, specifică...

Surse Proprii de Finanare ale Agentului Economic

ARGUMENT Prin structura contabilă de capitaluri sunt delimitate sursele de finanţare stabile ale valorilor economice constituite ca activ...

Aspecte Privind Evidenta Contabila si Analiza Capitalurilor la SC Forsev SA

INTRODUCERE În formă generică noţiunea de capital cuprinde totalitatea surselor de finanaţare aflate la dispoziţia unităţilor patrimoniale, între...

Analiza financiară Kaufland

1.Prezentare S.C. Kaufland Romania S.C.S. 1.1. PROFILUL DE ACTIVITATE, STATUTUL JURIDIC ȘI COMPLEXITATEA ACTIVITĂȚII S.C. KAUFLAND ROMANIA...

Te-ar putea interesa și

Organizarea si conducerea gestiunii financiare la scoala Iorgu Iordan, Tecuci

CAP. I ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SCOLII “IORGU IORDAN” I.1. Scurt istoric Scoala cu clasele I-VIII “Iorgu Iordan” Tecuci a fost înfiintata...

Finantarea Activitatii Economice si Costurile de Capital

CAPITOLUL I GENERALITATI PRIVIND FINANTAREA UNEI SOCIETATI 1.1 Consideratii generale Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri...

Monografie Contabila - Spitalul de Copii Botosani

1.Denumirea entitatii publice si activitatile pe care le desfasoara Entitatea publica studiata se numeste „Spitalul de Copii Botosani”, unitate cu...

Monografie Primaria Husi

CAPITOLUL I ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIEI I.1. Scurt istoric Erudiţi ca Nicolaie Iorga, episcopul Melchisedec, Gheorghe Ghibănescu,...

Monografie GFIP Primaria Iasi

CAPITOLUL I ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI IAŞI 1.1. Scurt istoric Actualul sediu al primăriei este fostul Palat Roznovanu,...

Contabilitatea Institutiilor Publice

INTRODUCERE Lucrarea elaborata pentru sustinerea temei de licenta isi propune sa analizeze contabilitatea institutiilor/autoritatilor publice atat...

Organizarea gestiuni financiare a primarie com Barnova

CAPITOLUL 1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PRIMARIEI BIRNOVA 1.1 ISTORIC. LOCALIZARE. INFORMATII GENERALE Scurt istoric al comunei Birnova...

Monografie Primaria Iasi

CAPITOLUL I ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIEI 1.SCURT ISTORIC Orasul Iaşi se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale...

Ai nevoie de altceva?