Dizolvarea și Lichidarea Societăților Comerciale

Titlul I. Dizolvarea societăţii comerciale

1.1.Noţiuni generale

Dizolvarea constituie o etapă intermediară în încetarea existenţei unei societăţi comerciale, pentru că aşa cum se menţionează expres în art.228 alin.1 din Legea nr.31/1990, dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării.

În conformitate cu Legea nr.31/1990, hotărârea privind dizolvarea societăţii comerciale se ia fie de către adunarea asociaţilor, fie de către instanţa judecătoreacă şi numai în mod excepţional,dizolvarea societăţii se produce în temeiul legii.

Dizolvarea nu afectează personalitatea juridică a societăţii, deoarece operaţiunile care se desfăşoară în cadrul acestei etape au numai rolul de a declanşa procesul de încetare a existenţei societăţii.

1.2.Cauzele dizolvării

Cauzele de dizolvare ale societăţilor comerciale sunt:

1) cauze generale, care sunt valabile pentru toate formele juridice de societăţi comerciale;

2) cauze specifice, care sunt valabile numai pentru anumite forme juridice de societăţi comerciale.

Acestea sunt fie stabilite prin lege (art.227 alin (1) lit.a-f) fie prin actul constitutiv (art.227 alin (1) lit.g). Dacă în privinţa cauzelor de dizolvare prevăzute de lege nu este nici o problemă în sensul că acestea conduc obligatoriu la dizolvare,se pune problema dacă lista cauzelor de dizolvare poate fi extinsă şi la altele aşa cum dispune art. 227 alin (1) lit g din Legea nr.31/1990: "dizolvarea poate interveni şi pentru alte cauze prevăzute de actul constitutiv".

1) Cauzele generale de dizolvare sunt urmatoarele:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii

c) realizarea obiectului de activitate al societăţii;

d) declararea nulităţii societăţii;

e) hotărârea adunării generale;

f) hotărârea tribunalului;

g) falimentul societăţii;

h) alte cauze de dizolvare prevăzute de lege;

i) alte cauze prevăzute de actul constitutiv.

a) Trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii

Societatea comercială este constituită pentru a desfăşura o activitate comercială pe durata de timp stabilită în actul constitutiv. În lipsa unei clauze exprese cuprinse în actul constitutiv al societăţii comerciale prin care să se stabilească durata societăţii, se consideră că societatea a fost înfiinţată pe perioadă nedeterminată.

Efectul dizolvării societăţii ca efect al expirării duratei acesteia poate fi evitat, în cazul în care asociaţii decid prelungirea duratei societăţii. Chiar dacă prelungirea duratei de funcţionare a societăţii nu are semnificaţia constituirii unei noi persoane juridice ,ci numai continuarea ei, această modificare trebuie să fie efectuată aşa cum prevede art.204 din Legea nr.31/1990.

Hotărârea privind prelungirea duratei societăţii se ia de către adunarea asociaţilor, în condiţiile de cvorum şi majoritate prevăzute de lege pentru adunarea extraordinară. Actul adiţional care constată hotărârea privind prelungirea duratei societăţii, încheiat în forma impusă de lege trebuie menţionat în registrul comerţului şi publicat în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii

Obiectul de activitate al societăţii reprezintă un element esenţial al contractului de societate, astfel încât legiuitorul a decis că în cazul în care apare imposibilitatea realizării sale să intervină dizolvarea societăţii.

c) Realizarea obiectului de activitate al societăţii

O cauză generală prin care se realizează dizolvarea de drept a societăţii comerciale în drepul francez este realizarea obiectului de activitate al societăţii, precum şi încetarea activităţii societăţii.

Ca şi în dreptul român, această cauză de dizolvare are o frecvenţă redusă în practică, deoarece majoritatea societăţilor comerciale au prevăzut în cadrul obiectului lor activităţi care se pot desfăşura pe perioadă nedeterminată sau care pot fi înlocuite cu altele.