Cuprins
CUPRINS 5
INTRODUCERE 7
CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE ŞI SPECIFICE PRIVIND
INSTITUŢIILE PUBLICE 9
1.1. ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE 9
1.2. TIPOLOGIA INSTITUŢIILOR PUBLICE 11
1.3. CONTABILITATEA ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE 12
1.3.1. IMPORTANŢA ŞI ROLUL CONTABILITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE 12
1.3.2. REGULI ŞI PRINCIPII ÎN ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE 14
1.3.3. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE ŞI REGISTRE DE CONTABILITATE UTILIZATE ÎN ŢINEREA EVIDENŢEI CONTABILE 16
1.4. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII ÎN UNITATEA MILITARĂ 20
1.5. ÎNCHIDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR LA INSTITUŢIILE PUBLICE 23
CAPTOLUL 2: LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR LA INSTITUŢIILE PUBLICE 28
2.1. LUCRĂRI PRELIMINARE ÎNTOCMIRII LUCRĂRILOR CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR 28
2.1.1. ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE ÎNAINTE DE INVENTARIERE 28
2.1.2. INVENTARIEREA GENERALĂ A ELEMENTELOR DE ACTIV ŞI DE PASIV ALE INSTITUŢIEI PUBLICE ŞI ÎNREGISTRAREA DIFERENŢELOR 31
2.1.3. REGULARIZAREA, RECTIFICAREA ŞI DELIMITAREA OPERAŢIUNILOR ECONOMICE 36
2.1.4. ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE FINALE 37
2.2. DAREA DE SEAMĂ CONTABILĂ 40
2.2.1. CARACTERISTICI GENERALE 40
2.2.2. OBIECTIVUL ŞI CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE 41
2.2.3. STRUCTURA DĂRII DE SEAMĂ CONTABILE 44
CAPTOLUL 3: STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE LA UNITATEA MILITARĂ 59
CONCLUZI ŞI PROPUNERI 67
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 70
ANEXE 74
Extras din document
INTRODUCERE
În lumea contemporană finanţele publice constituie o componentă de primă dimensiune a vieţii sociale şi aceasta nu întâmplător. Finanţele publice şi-au „cucerit” această poziţie aparte prin faptul că, în zilele noastre în numeroase ţări ale lumi, prin intermediul instrumentelor financiare s-a ajuns să se concentreze la dispoziţia autorităţilor publice centrale şi locale 30%-60% din produsul intern brut.
Organele financiare, cadrele de conducere şi specialiştii din instituţiile publice, sunt chemate să îndeplinească un rol activ în fundamentarea deciziilor autorităţilor publice, în raţionalizarea opţiunilor bugetare, în creşterea eficienţei (eficacităţii) cu care sunt folosite resursele materiale, umane şi financiare de care dispun.
Informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate, fiind un element indispensabil al progresului.
Realităţile societăţii moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie să se dezvolte corespunzător - ca arie, conţinut, şi operativitate - şi informaţia economică, pentru ca ea să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact, situaţia patrimonială a unităţilor şi rezultatele activităţi economico-financiare.
Activitatea de management în general, şi cea de management economic, în special, nu mai este considerată numai o artă în care intuiţia joacă un rol însemnat în procesul de luarea deciziilor ci şi o ştiinţă de sine stătătoare.
Informaţia economică ne ajută să observăm modul de utilizare a resurselor băneşti, materiale şi umane, să sesizăm şi să examinăm critic aspectele pozitive, dar şi deficienţele existente, în vederea luării măsurilor ce se impun.
Valorificarea deplină a informaţiei economice se poate realiza numai în cadrul unui sistem informaţional economic, conceput cu un ansamblu al mijloacelor şi metodelor de obţinere, stocare şi utilizare a datelor şi informaţiilor dintr-un anumit domeniu al activităţii social-economice.
Funcţia de bază a oricărui sistem informaţional economic – indiferent de gradul de complexitate si de automatizare - este aceea de a vehicula o cantitate raţională de informaţii, pe baza cărora să poată fi luate decizii economice bine argumentate şi fundamentate la toate nivelurile organizatorice.
Principala sursă de date a sistemului informaţional economic şi totodată una dintre componentele de bază ale acestuia este contabilitatea. Ea reprezintă instrumentul principal de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute de orice unitate patrimonială.
Încă de la apariţia ei ca ştiinţă, este bine cunoscut faptul că aceasta a fost legată de constituirea, gestionarea şi utilizarea eficientă a patrimoniului. Datele şi informaţiile operative sunt preluate din documentele de evidenţă curente, iar cele de sinteză sunt centralizate şi apoi preluate în situaţiile financiare anuale care prezintă situaţia patrimonială a unităţii şi rezultatele sale la un moment dat, constituind astfel instrumentul indispensabil pentru un diagnostic economico-financiar necesar în evaluarea unităţii patrimoniale şi depistarea eventualelor „puncte slabe” în activitatea desfăşurată.
Cele mai importante date şi informaţii contabile sunt sintetizate periodic prin lucrările anuale de închidere a exerciţiului financiar sau bugetar.
Închiderea exerciţiului financiar reprezintă punctul terminus al ciclului contabil de prelucrare a datelor.
Întocmirea conturilor anuale si a celorlalte documente de sinteză şi raportare contabilă, la sfârşitul anului, vine să cuantifice situaţia patrimonială a momentului şi rezultatele activităţii economico-financiare desfăşurate de-a lungul unui an. Se proiectează astfel, pe cât se poate, o imagine reală şi fidela asupra unităţii patrimoniale.
Importanţa întocmirii acestor tipuri de documente contabile este reliefată de utilitatea şi necesitatea datelor oferite diverselor categorii de utilizatori din interiorul şi exteriorul instituţiei.
Activitatea de agregare a informaţiilor gestionate de compartimentul financiar-contabil al unei unităţi patrimoniale nu reprezintă un scop în sine. Acest demers constituie, în continuare punctul de plecare al procesului de analiză economico financiară care vine să interpreteze rezultatele activităţii, să identifice eventualele probleme şi să ofere soluţii viabile de dezvoltare în viitor.
Studiul întreprins prin lucrarea de faţă încearcă prezentarea de informaţii în sprijinul celor interesaţi privind: succesiunea lucrărilor contabile desfăşurate la finele anului, cu ocazia închiderii exerciţiului financiar; modelul şi conţinutul situaţiilor financiare; determinarea rezultatului execuţiei bugetare.
În cadrul lucrării sunt avute în vedere Reglementările contabile româneşti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale punându-se accent în principal pe conţinutul, formatul şi modul de întocmire a situaţiilor financiare anuale.
Subiectul lucrării prezintă interes prin faptul că aduce în atenţie elemente şi repere specifice şi de noutate din sfera contabilităţii sectorului public şi cu precădere din cea a apărării naţionale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Lucrari Contabile de Inchidere a Exercitiului Financiar la Institutiile Publice.doc