Organizarea contabilității cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor la societatea comercială Magnet SRL

CAPITOLUL I

DELIMITĂRI PRIVIND CHELTUIELILE, VENITURILE ŞI REZULTATELE ÎNTREPRINDERII

1.1 Noţiuni despre cheltuieli şi venituri

Orice activitate desfăşurată de o entitate, ocazionează consumuri de natura cheltuielilor de exploatare, financiare şi extraordinare care se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 6.

Cheltuielile reprezintă descreşteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, respectiv diminuări de active sau creşteri de datorii, care au ca rezultat diminuarea capitalurilor proprii sub alte forme decât retragerile/distribuirile de capital.

Definiţia cheltuielilor include pierderile, precum şi celelalte cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderi, include costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc, de obicei, sub forma ieşirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele de numerar, stocurile şi imobilizările corporale.

Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei cheltuielilor şi care pot apărea sau nu pe parcursul desfăşurării activităţilor curente. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, ele sunt considerate ca structură distinctă.

În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundaţiile şi incendiile, precum şi cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. De asemenea, definiţia cheltuielilor include în pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit şi pierdere, prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importanţei creşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente.

Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, respectiv creşteri de active sau diminuări de datorii, care au ca rezultat creşterea capitalurilor proprii, sub alte forme decât aporturile de capital.

Veniturile includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. Trebuie făcută, deci, distincţia dintre venituri şi câştiguri, deşi ambele se regăsesc în acelaşi segment al contului de profit şi pierdere. Astfel, ca urmare a compensării efectelor (sume de bani primite) cu eforturile corespunzătoare (costul bunului). De regulă, câştigurile sunt prezentate distinct în contul de profit şi pierdere.

Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei veniturilor şi pot apărea sau nu ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice şi, din acest punct de vedere, nu diferă ca natură de veniturile din activitatea curentă. Prin urmare câştigurile nu sunt privite ca structuri separate.

Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma cedării activelor imobilizate. Definiţia veniturilor include, totodată, şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din evaluarea “altor titluri de plasament” reflectate în contul 5081, şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor imobilizate. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează, de obicei, distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importantă pentru procesul decisional. Câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente.

Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii deferitelor tipuri de active fie prin reparaţii capitale ale acestora, fie doar prin înlocuirea anumitor piese ce duc la creşterea parametrilor tehnici.

1.2. Conţinutul şi structura cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor

1.2.1Conţinutul şi structura cheltuielilor

Procesul de producţie şi desfacere a bunurilor materiale, de executare de lucrări şi prestări servicii necesită utilizarea factorilor de producţie (în general pământul, capitalul şi munca), respectiv consumarea acestora.

Consumul şi plăţile privind factorii de producţie, efectuate de o unitate poartă denumirea de cheltuieli.

Cheltuielile întreprinderii reprezintă sumele sau valorile plătite, sau de plătit pentru: consumurile de bunuri materiale, plata lucrărilor executate şi servicii prestate de terţi, cheltuielile cu personalul angajat, plata unor obligaţii legale sau contractuale şi alte cheltuieli sau plăţi efectuate. Pentru determinerea rezultatelor exerciţiului financiar, în cadrul cheltuielilor se mai cuprind: amortizările şi provizioanele constituite, precum şi valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.