Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Contabilitate
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 30260
Mărime: 257.96KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. dr. Liana Son
UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA TURISM – SERVICII

Cuprins

Cap.1 COMERŢ INTERNAŢIONAL CU SERVICII. PREZENTARE GENERALǍ 5

1.1. Serviciile – concept şi caracteristici 5

1.1.1. Conceptul de serviciu 5

1.1.2. Caracetristici de producţie şi de consum al serviciilor 7

1.2. Tipuri de servicii 12

1.3. Comerţul internaţional cu servicii – aspecte definitorii 14

Cap.2 EVOLUŢIA ŞI LOCUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU SERVICII ÎN CADRUL SCHIMBURILOR MONDIALE 17

2.1. Evoluţia comerţului internaţional cu servicii 17

2.1.1. Caracteristici şi factori ai comerţului internaţional cu servicii 17

2.1.2. Volumul şi dinamica schimburilor comerciale internaţionale cu servicii 18

2.1.3. Orientarea geografică 21

2.1.4. Evoluţia în structură a comerţului internaţional cu servicii 23

2.2. Aprecieri privind sectorul de servicii în ţările în curs de dezvoltare

Cap.3 ASPECTE REGLEMENTARE ŞI INTERNAŢIONALIZAREA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU SERVICII 29

3.1. Internaţionalizarea serviciilor 29

3.2. Liberalizarea tranzacţiilor cu servicii 30

3.2.1. Aspecte urmărite prin liberalizarea comerţului cu servicii; instrumente 30

3.2.2. Avantaje ale liberalizării comerţului cu servicii 31

3.2.3. Liberalizarea comerţului serviciilor în ţările în curs de dezvoltare 32

3.3. Cadrul instituţional al comerţului internaţional cu servicii 34

3.3.1. Organizaţii internaţionale cu competenţe în domeniul serviciilor 34

3.3.2. Acorduri multilaterale: Acordul General pentru Comerţul cu Servicii 35

3.3.2.1. Aspecte generale: constituire, tipuri de servicii, obiective, ţări participante 35

3.3.2.2. Conţinutul GATS: structură, moduri de comercializare, obligaţii, angajamente specifice, liste de propuneri, dispoziţii interne 37

3.3.2.3. Perspective economice mondiale şi ţările în curs de dezvoltare 2001 42

3.3.2.4. Noile negocieri 43

3.4. Acorduri preferenţiale 44

3.4.1. Uniunea Europeană (UE) 45

3.4.2. Blocul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) 46

Cap.4 SERVICIILE DE TRANSPORT ÎN ROMÂNIA 47

4.1. Rolul şi importanţa transporturilor 47

4.2. Particularităţi ale procesului de producţie în transporturi 48

4.3. Sistemul de transporturi în România 49

4.3.1. Aspecte generale 49

4.3.2. Tipuri de transport 50

4.3.3. Situaţia transporturilor de mărfuri şi pasageri 57

4.4. Principalii operatori 59

4.4.1. Infrastructura şi traficul aeroportuar 59

4.4.2. Principlaii operatori 62

Bibliografie 66

Anexa

Extras din document

CAPITOLUL I

COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU SERVICII

PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Serviciile – concept şi caracteristici

1.1.1. Conceptul de serviciu

Mult timp, abordarea în literatură (economică) a noţiunii de serviciu nu a permis o analiză didactică a conceptului respectiv în diverse curente de gândire, ci doar căutarea elementelor sale constitutive şi a modului în care acestea tind să formeze un tot unitar. Conceptul de serviciu a cunoscut, în definirea lui, o evoluţie legată de cea a economiei însăşi. Prezentarea cronologică a principalelor momente ale gândirii economice este cea mai în măsură să aducă lumină în ceea ce priveşte înţelesul serviciilor şi cuprinsul acestora. (C. Cristureanu, 1997).

La Platon, comerţul şi activităţile de prestări de servicii apar grupate din punct de vedere formal împreună: cizmarii, coaforii, medicii, dar şi servicii pentru agricultură (rotarii, potcovarii etc.).

În lucrarea sa “Politica”, Aristotel împarte activităţile economice în: (i) activităţi naturale (singurele pe care le numeşte economice); (ii) activităţi intermediare (exploatarea pădurilor şi a minelor); (iii) activităţi de schimb (chresmatistice).

Activităţile din urmă, sunt criticate de Aristotel, pentru că sunt orientate spre acumulare de bogăţie. De fapt, Aristotel nu critică serviciile ci relaţiile de piaţă.

Această viziune a fost reţinută şi în Evul Mediu, ca o anatemă aruncată asupra serviciilor, scolasticii Evului Mediu făcând distincţie între ceea ce ei numeau “artele majore” (religioase, politice, administrative) şi “artele minore” (activităţi economice, considerate ca având un statut inferior). În cadrul activităţilor economice se face o separaţie între agricultură şi meserii pe de o parte, care erau considerate activităţi productive şi negoţul şi camăta, pe de altă parte, numite activităţi “pecuniative”, desconsiderate din punct de vedere social şi moral pe motivul că produc bogăţii artificiale prin mijloace meschine. (scopul lor nu era satisfacerea nevoilor naturale ale oamenilor, ci bogăţia în bani ca scop în sine sau/şi pentru putere.)

Antoine de Montchrestien, în lucrarea “Economie Politique”, distinge în cadrul economiei trei grupe de activităţi: munca pământului, meşteşugurile, pieţele. Aflându-ne în epoca mercantilismului, avem de-a face cu o schimbare radicală în conştiinţe, în sensul creşterii importanţei acordate pieţei şi în cel al orientării spre activităţi comerciale şi manufacturiere aducătoare de bogăţie. Comerţul devine elementul central al vieţii economice, iar comercianţii şi întreprinzătorii în general, capătă rolul de “creier conducător” în raport cu celelalte activităţi.

H. Storch, aduce o viziune aprofundată şi detaliată ce constituie, putem spune prima teorie fundamentală şi coerentă a serviciilor. El combate împărţirea clasică în muncă productivă şi neproductivă, susţinând că şi activităţile neindustiale şi neagricole sunt productive, nu de valori materiale şi de schimb, ci de alte valori - “valori imateriale şi directe”, conducându-se după alte principii. Deci, serviciile au anumite particularităţi faţă de producţia materială. Storch numeşte valori directe, acelea care corespund muncii efectiv prestate de către prestatorul de servicii şi le deosebeşte de rezultatele prestaţiei la beneficiar, subliniind astfel rolul pe care-l are beneficiarul în prestaţia de servicii.

Atunci când se caută o definiţie pentru “servicii”, distincţia conceptuală între bunuri materiale şi servicii se precizează de la început.

Intangibilitatea serviciilor, comparată cu caracterul tangibil al bunurilor materiale, apare imediat în prim plan ca trăsătură esenţială a serviciilor.

În mod obişnuit serviciile sunt descrise, ca intangibile, invizibile şi perisabile, reclamând simultaneitatea producţiei şi a consumului. În contrast cu serviciile, bunurile materiale sunt tangibile, vizibile şi depozitabile şi nu reclamă interacţiunea dintre producător şi consumator.

Caracterizarea serviciilor “ca bunuri imateriale”, este de multe ori supusă criticilor, deoarece unele servicii au elemente de tangibilitate (de exemplu, tipărirea raportului unui consultant, sau copierea unui program software de pe computer pe dischetă), de vizibilitate (de exemplu, tăierea parului, jocul de teatru), de depozitare, înmagazinare (de exemplu telefonul automat-sistemul de răspuns) şi elemente care nu reclamă contactul direct dintre producător şi consumator (de exemplu, maşinile verificatoare automate). De asemenea, caracterul lor efemer nu poate constitui un criteriu absolut pentru separarea bunurilor materiale de servicii. De exemplu nu se poate compara o îngheţată “produs material” cu efectele potenţiale de lungă durată, obişnuite în chirurgie (serviciu).

Una dintre cele mai influente definiţii contemporane a serviciilor este aceea a lui J. Hill (1973), care considera că “serviciul trebuie definit ca o schimbare în condiţia unei persoane sau a bunului material produs într-o unitate economică, care produce efecte şi în activitatea altor unităţi economice cu care persoana sau unitatea economică colaborează”. (Cristiana Cristureanu, Economia imaterialului: tranzacţiile internaţionale cu servicii, Editura BECK, Bucureşti, 1999).

Prin centrarea pe schimbare, această definiţie înlătură caracterizarea serviciilor ca intangibile. Astfel, imposibilitatea de a fi stocate şi intangibilitatea, devin condiţii necesare pentru servicii, înlocuind atributele materiale.

Hill face de asemenea distincţie între procesul de producţie a serviciului şi produsul (rezultatul) acestuia: procesul de producţie al activităţii de servicii care “este însăşi schimbarea obţinută în condiţia persoanei sau a bunului material afectat”. Nu poate fi confundat cu produsul acestui proces, de exemplu “activitatea care afectează persoana sau bunurile materiale produse într-o unitate economică”.

Faptul că procesul de producţie pentru multe activităţi de servicii este efemer nu poate fi interpretat ca un indiciu ca producţia tuturor celorlalte activităţi de servicii este de asemenea efemeră.

Totuşi, nici definiţia lui Hill nu cuprinde toate serviciile. De exemplu, există servicii ce previn schimbarea (ca serviciile de securitate şi medicina preventivă) au drept scop păstrarea intactă a stării unei persoane sau bun economic sau serviciile care nu sunt solicitate în mod expres de către persoane sau unităţi economice (serviciul militar, serviciile coercitive care sunt oferite deoarece corespund unor necesităţi de tip social) şi care nu apar în această definiţie.

Alături de definiţia lui Hill, au apărut în epoca contemporană numeroase analize empirice ale sectorului de servicii. Cele mai multe dintre ele, fac o simplă analiză a listei activităţilor ce pot fi considerate părţi ale acestui sector, neavând la bază nici o definiţie. Altele adoptă un demers fără lămuriri, în sensul că, toate activităţile care nu fac parte din sectorul primar şi secundar sunt catalogate drept servicii.

Preview document

Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 1
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 2
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 3
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 4
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 5
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 6
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 7
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 8
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 9
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 10
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 11
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 12
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 13
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 14
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 15
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 16
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 17
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 18
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 19
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 20
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 21
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 22
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 23
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 24
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 25
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 26
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 27
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 28
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 29
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 30
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 31
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 32
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 33
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 34
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 35
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 36
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 37
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 38
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 39
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 40
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 41
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 42
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 43
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 44
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 45
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 46
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 47
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 48
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 49
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 50
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 51
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 52
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 53
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 54
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 55
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 56
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 57
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 58
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 59
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 60
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 61
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 62
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 63
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 64
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 65
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 66
Organizarea și Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Organizarea si Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe
    • ANEXA.doc
    • capitolul 1.doc
    • capitolul 2 ..doc
    • capitolul 3.doc
    • capitolul 4.DOC
    • primele pagini.doc

Te-ar putea interesa și

Contabilitatea decontărilor cu personalul. studiu de caz la Spitalul Județean de Urgență Ploiești

INTRODUCERE Oricât de „instituţionalizate” par diversele verigi ale administraţiei publice, deciziile ce asigură realizarea obiectivului lor...

Organizarea contabilității la administrația finanțelor publice Reșița

CAP. 1. ROLUL ŞI IMPORTANŢA ADMINISTRAŢIEI FINANCIARE MUNICIPALE CA UNITATE A MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE 1.1.Rolul Administraţiei...

Controlul Financiar de Stat și Combaterea Evaziunii Fiscale

INTRODUCERE Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă importanţă cu care statele se confruntă şi ale cărui...

SC IT Experts SRL

SC IT EXPERTS SRL cu sediul social în Timişoara, înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J35/1410/2000, având CUI 14444412, are ca obiect...

Cheltuieli Bugetare

I.1. Scurt istoric Directia generală a finantelor publice este unitate teritorială a Ministerului Finantelor Publice, prin care se realizează, în...

Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte

Cap. I T.V.A. impozit indirect l. l. Noţiuni generale şi caracteristicile T.V.A. T.V.A. constituie impozit general de consum care se aplicã pe...

Controlul fiscal

§ 1.Noţiuni generale despre controlul fiscal Reglementarea puterilor în stat, a aporturilor dintre acestea, organizarea administraţiei au...

Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași

Cap.I.Aspecte legale de constituire si functionare a institutiei Directia generală a finantelor publice este unitate teritorială a Ministerului...

Ai nevoie de altceva?