Particularitățile pieței monetare din România - studiu de caz restricțiile ofertei de monedă în contextul crizei financiare

I N T R O D U C E R E

Lucrarea prezentă își propune să analizeze particularitățile pieței monetare, cât și restricțiile ofertei de monedă în contextul crizei financiare.

Lucrarea se întinde pe trei capitole și anume:

Capitolul 1. ,, Conținutul și funcțiile monedei ,, ne prezintă mai întâi istoria monedei și evoluția acesteia, insistându-se apoi pe cererea și oferta de monedă, precum și pe echilibrul pieței monetare.

În capitolul 2. Studiu de caz. ,, Restricțiile ofertei de monedă în contextul crizei financiare ,, este prezentată politica monetară și inflația. Capitolul se încheie prin analizarea riscului de credit la nivelul sistemului bancar românesc în contextul crizei financiare.

În capitolul 3. ,,Concluzii și propuneri ,,

Mi-am ales această temă deoarece criza financiară a afectat România și deci și pe noi. Mi-am dorit să înteleg ce înseamnă de fapt și cum ne influențează viața. Având în vedere că suntem responsabili de propriile decizii de îndatorare sau economisire, iar sarcina principală a sectorului public este de a reglementa și a supraveghea corespunzător sistemul financiar, nevoia de educație financiară se accentuează.

1. CONȚINUTUL ȘI FUNCȚIILE MONEDEI

1.1 CONCEPTUL DE MONEDĂ

Moneda însoțind permanent viața cotidiană a omului, își relevă cu putere funcția socială.Totuși, ea rămâne o noțiune extrem de complexă, dificil de definit. Definirea monedei se poate face atât intr-o manieră indirectă, evidențiindu-i funcțiile, cît și într-o manieră directă, relevându-i conținutul.

Banii reprezintă bunuri ca oricare altele, indiferent că se prezintă sub formă variată de la început, sau sub forma lor proprie. Cu toate acestea subliniem încă de la început că este o mare deosebire între bani și celelalte bunuri.

La începuturi, banii erau constituiți din unele bunuri economice cu o circulație mai intensă și mai recunoscută pe zone geografice cît mai mari. După un timp, au luat forma lor proprie devenind monedă!

Într-o primă definiție extensivă, moneda este constituită de ansamblul mijloacelor de plată direct utilizabile pentru a efectua plățile pe piețele de bunuri și servicii, adică ansamblul de active acceptate pretutindeni, de către toți și totdeauna pentru a regla datoriile generate prin schimbul de mărfuri.

Banii reprezintă un instrument social, o formă particulară imediat mobilizabilă a avuţiei sociale, o întruchipare transmisibilă şi omnivalentă a puterii de cumpărare, care conferă deţinătorului dreptul asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente .

În economia contemporană, prin monedă se înţelege ansamblul mijloacelor de plată, care pot fi utilizate în mod direct pentru efectuarea unor tranzacţii şi reglementări .

În prezent, termenul de monedă nu se foloseşte doar în accepţiunea de piesă de metal determinată, ci în sensul său larg ce cuprinde şi biletele de bancă şi banii de cont. Privite în acest sens, extensiv, noţiunile de bani şi de monedă pot fi considerate ca similare, iar circulaţia monetară identică cu circulaţia bănească .

1.1.1 Formele istorice ale monedei

Abordarea monedei în evoluția sa istorică evidențiază tendința de dematerializare a monedei, metamorfoza acesteia, de la monedă metalică până la cărțile de credit, pînă la moneda electronică. În cele mai vechi timpuri, omul își procura direct ceea ce el avea nevoie prin vînătoare, prin pescuit și prin cules. Era necesar ca individual să schimbe bunurile pe care le producea pentru a-și procura alte bunuri create de către semenii săi, schimb denumit generic troc. Trocul prezintă numeroase inconveniente: este totdeauna particularizat și nu are valoare universală; el nu permite atribuirea unei expresii unice ansamblului de relații de schimb al tuturor bunurilor. Spărgând trocul, moneda material a cunoscut, în evoluția sa, mai multe faze successive:

-moneda- marfă: inițial,pentru efectuarea plăților sau reglarea schimburilor,a fost utilizat un bun material, o marfă aleasă din multe altele, având calități adecvate

-moneda metalică: prin calitățile lor, metalele prețioase au fost universal acceptate și ușor conservate. Inițial cântărită și socotită, moneda metalică a fost apoi bătută, puterea politică, rezervându-și treptat dreptul emiterii semnelor monetare și definirii etalonului monetar

-Biletul sau bancnota, un simplu certificat de depozit de monedă metalică la o bancă, biletul se transformă într-o veritabilă monedă fiduciară, emițându-se bilete într-o valoare mult mai mare decât aceea conservată de metal, având la bază încrederea că nu toți deținătorii de monedă vor solicita conversia acestora în metalul din depozitele bancare.

-Contul (moneda scriptuală). Similar apariției biletului, depozitarea biletelor la bancă a condus la utilizarea acestor depozite pentru a se efectua reglementarea datoriei prin virament. Riscul ca cererea de bancnote din depozite să fie manifestată simultan de către toți deponenții fiind minim, moneda scripturală va fii creată de bănci, alimentarea conturilor făcându-se prin acordarea de împrumuturi bancare.

-Cartelele magnetice. Inovație tehnologică, aceasta permite stocarea unei puteri de cumpărare într-o cartelă plătită anterior, cartelele eliberate de către bănci titularilor de conturi fiind utilizate pentru efectuarea plătilor. Suma stocată într-o cartelă magnetică prezintă o diferență esențială față de moneda scripturală, deoarece sediul monedei nu mai este un depozit la vedere, ci chiar cartela însăși, a cărei simplă deținere este dovada creanței purtătorului asupra emitentului.