Prevederile Legale Privind Impozitul pe Profit

CAPITOLUL I : IMPOZITUL PE PROFIT  OBLIGATIE FISCALÃ A PERSOANEI JURIDICE

1.1.REGLEMENTÃRILE LEGALE ÎN VIGOARE PRIVIND STABILIREA OBLIGATIEI DE PLATÃ A IMPOZITULUI PE PROFIT AL PERSOANEI JURIDICE

Impozitul reprezinta cea mai veche si cea mai importantÎ resursa financiara aflata la dispozitia statului. Impozitul are un caracter istoric, aparitia lui fiind legata de existenta statului. Astfel, originile impozitului sunt legate de perioada de statornicire a organizatiei statale, când aceasta se separa de societate, astfel ca, pentru a-si acoperi cheltuielile necesare îndeplinirii sarcinilor si functiilor pe care le are, recurge la prelevari asupra bunurilor private, efectuate prin forta de constrangere. O data cu utilizarea monedei ca mijloc de plata se practica impozitele in bani.

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Rolul cel mai important al impozitelor se manifesta pe plan financiar, ele constituind mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Ca o sinteza a elementelor enuntate, impozitul poate fi definit ca ,, o forma de prelevare silita la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si cu titlu nerestituibil a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si/sau juridice, în vederea acoperirii unor necesitati publice.

Impozitele prezinta urmatoarele trasaturi:

- constituie o prelevare silita, cu caracter obligatoriu; plata acestora catre stat nu este benevola, ci este o sarcina impusa tuturor pesoanelor fizice si juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sa poseda un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit; caracterul obligatoriu al impozitului rezida în legalitatea acestuia.

- în schimbul impozitelor platite statului, contribuabilul nu beneficiaza de un contraserviciu imediat si direct din partea acestuia; impozitele aduc contraprestatii numai dupa un timp si indirect, sub forma de utilitati publice pe care le primesc în schimb platitorii; aceasta caracteristica deosebeste impozitele de taxe, care implica un raport de contraprestatie directa.

- se încaseaza cu titlu definitiv (nerambursabil), în sensul ca impozitele sunt plati care se fac catre stat definitive si , în schimbul acestora, platitorii de impozite nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata cu suma platita.

În functie de trasaturile de fond si forma, impozitele se clasifica în impozite

directe si impozite indirecte.

Impozitele directe sunt cele care se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice si juridice în functie de veniturile sau averea de care dispun, fiind încasate la anumite termene precizate cu anticipatie.

În cazul impozitelor de acest tip subiectul si suportatorul impozitelor ar trebui sa fie una si aceeasi persoana.Tocmai de aceea se considera ca impozitele de acest tip au o incidenta directa asupra subiectului platitor.

Impozitul pe profit face parte din categoria impozitelor directe, fiind una din sursele principale de venituri ale bugetului administratiei centrale de stat.

Având în vedere procesul reformei fiscale în România, impozitul pe profit ocupa un loc important, atât în ceea ce priveste contributia acestuia la formarea veniturilor bugetului public, cât si prin influenta pe care o exercita asupra activitatii economico-sociale generatoare de profit si asupra structurii de ansamblu a economiei nationale.

Impozitul pe profit a fost instituit în România cu începere din 1 ianuarie 1991, ca impozit direct, asezat asupra veniturilor de natura profitului obtinut de persoane juridice prin activitati desfasurate pe teritoriul României. Prima reglementare a domeniului a constituit-o Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit. Conform acestei reglementari, impozitul pe profit a fost instituit ca un impozit de tip progresiv.