Cuprins
- CAPITOLUL I. ABORDĂRI ȘI POZIȚIONĂRI PRIVIND INFORMAREA PRIN SITUAȚIILE FINANCIARE 3
- 1.1 SISTEMUL INFORMAȚIONAL AL CONTABILITĂȚII DE GESTIUNE 3
- 1.2 CEREREA ȘI OFERTA DE INFORMAȚII CONTABILE 15
- 1.3 DUALISMUL CONTABIL ȘI UNICITATEA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL CONTABIL 18
- 1.4 POZIȚIONĂRI PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE- CONTURI ANUALE ȘI/SAU DOCUMENTE DE SINTEZĂ 21
- CAPITOLUL II. CADRUL GENERAL PENTRU ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE 25
- 2.1. IMPACTUL NORMALIZĂRII ȘI REGLEMENTĂRII ASUPRA FORMEI ȘI OFERTEI DE INFORMAȚII CONTABILE 25
- 2.2 SITUAȚIILE FINANCIARE ÎN CONTEXTUL CONVERGENȚELOR CONTABILE INTERNAȚIONALE 29
- 2.4. OBIECTIVUL SITUAȚIILOR FINANCIARE 38
- 2.5 UTILIZATORII INFORMAȚIEI CONTABILE ȘI NECESITĂȚILE LOR DE INFORMARE 44
- 2.6. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE INFORMAȚIEI OFERITE DE SITUAȚIILE FINANCIARE 53
- 2.7 STRUCTURI DESCRISE ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE: DEFINIRE, RECUNOAȘTERE ȘI EVALUARE 54
- 2.7.1. Recunoașterea elementelor prezentate în situațiile financiare 54
- 2.7.2. Evaluarea elementelor prezentate în situațiile financiare 65
- CAPITOLUL III. PREZENTAREA ȘI COMUNICAREA INFORMAȚIEI PRIN SITUAȚIILE FINANCIARE 67
- 3.1. STRATEGII ȘI MODELE DE COMUNICARE A INFORMAȚIEI DIN SITUAȚIILE FINANCIARE 67
- 3.1.1. Prezentarea poziției financiare 70
- 3.1.2. Prezentarea performanței financiare 73
- 3.1.3 Situația modificării capitalului propriu și necesitatea prezentării rezultatului global 77
- 3.1.4. Situația fluxurilor de trezorerie 80
- 3.1.5 Prezentarea politicilor contabile și a notelor explicative 82
- 3.2 LUCRĂRI CONTABILE PRIVIND ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE 85
- 3.3 APROBAREA ȘI PUBLICAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE 87
- 3.3.1 Raportul administratorilor 87
- 3.3.2. Controlul intern 89
- 3.3.3 Auditarea situațiilor financiare anuale 93
- 3.3.4 Aprobarea, semnarea și publicarea situațiilor financiare anuale 94
- 3.4 LIMITELE INFORMAȚIILOR PREZENTATE ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE ȘI CĂI DE PERFECȚIONARE 95
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI 100
- BIBLIOGRAFIE 104
Extras din licență
CAPITOLUL I. ABORDĂRI ȘI POZIȚIONĂRI PRIVIND INFORMAREA PRIN SITUAȚIILE FINANCIARE
1.1 SISTEMUL INFORMAȚIONAL AL CONTABILITĂȚII DE GESTIUNE
La modul general, un sistem este un ansamblu de elemente conectate între ele, care formează un întreg, iar sistemul informațional este definit ca fiind un „ansamblu de procedee și mijloace de colectare, prelucrare și transmitere a informației necesare procesului de conducere a întreprinderilor, instituțiilor, ministerelor etc.” .
Informația este o „comunicare, veste, știre care pune pe cineva la curent cu o situație” și constituie o „reprezentare simbolică asupra unor entități din realitate” . Aceasta prezintă caracter de noutate pentru receptori, fiind reprezentată de elemente noi, în raport cu cunoștințele prealabile, ce sunt cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri: text scris, mesaj vorbit etc.
Informațiile se obțin pe baza datelor, acestea din urmă fiind reprezentate prin diferite cuvinte, propoziții, cifre, semne, imagini, culori. Suportul material al datelor îl constituie purtătorii de date (documente, diverse registre, și cei tehnici: benzi, dischete, CD-uri etc.), care au calitatea de a conservă, stoca și restitui datele.
Volumul de informații aflat în curs de transfer între două entități active din cadrul unui sistem informațional reprezintă un flux informațional; orice astfel de flux se caracterizează prin direcție, sens și conținut. Direcția fluxului informațional este reprezentată de canalul informațional, respectiv mediul de comunicare existent în mod potențial între două stații informaționale, sensul fluxului informațional indică orientarea lui de la entitatea-sursă către entitatea-receptoare, iar conținutul poate fi reprezentat de mesaje, indicatori sau documente vehiculate.
Conducerea oricărei unități presupune adoptarea de către echipa managerială a unei multitudini de decizii, cu privire la activitatea curentă, previzională, de investiții etc.
Pentru luarea de decizii, decidenții au nevoie de informații, cu ajutorul cărora să-și fundamenteze opțiunea lor. Managementul unității, indiferent de obiectul de activitate, se bazează pe informații, care după zona de proveniență se împart în informații interne (furnizate din interiorul unității) și informații externe (colectate din exteriorul unității).
Întrucât prezintă utilitate ca resursă, iar pentru obținerea să presupune efort uman și cheltuieli, informația devine obiect al economiei sub forma bunurilor informaționale. Față de categoria bunurilor corporale, cele informaționale prezintă următoarele particularități distinctive: costuri înalte pentru producere, dar relativ reduse pentru înregistrare și reproducere; caracterul perisabil, supuse rapidei uzuri morale; consum nedistructiv, multiplicare prin diseminare, deținătorii inițiali nefiind deposedați de utilitatea transferată altor subiecți receptori.
Informațiile care, prin conținutul și modul lor de organizare și regăsire, prezintă utilitate și disponibilitate pentru folosirea lor de către factorul uman în scopuri de cunoaștere, decizie sau acțiune dau conținut resurselor informaționale. Constituirea și utilizarea resurselor informaționale pot fi considerate la nivel de organizație, de sector economic, de economie națională, precum și la scară internațională. La nivelul firmelor de afaceri, resursele informaționale reprezintă o sursă majoră de avantaj concurențial, care devine activă în funcție de abilitatea cu care aceste resurse sunt gestionate pentru promovarea obiectivelor strategice urmărite. „În ansamblul unui sistem cu resurse epuizabile, informația, continuu regenerabilă, tinde să devină resursa cea mai importantă.” , Pentru ca informația să devină aptă pentru utilizare aceasta trebuie să îndeplinească condițiile” de autenticitate în reprezentarea realității, exactitate a fixării aspectelor ei cuantificabile și oportunitate a disponibilizării sale în locul și la momentul cerut.
Bibliografie
1. Berheci Maria, Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii de caz, Editura CECCAR, București, 2010
2. Calu Daniela Artemisa, Istorie și dezvoltare privind contabilitatea din România, Editura Economică, București, 2005
3. Caraiani Chirață, Dumitrana Mihaela și colaboratori, Bazele contabilității, Editura Universitară, București, 2010
4. CECCAR, Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP nr. 3055/2009 Editura CECCAR, București, 2010
5. Dascălu Cornelia, Nisulescu Ileana, Convergența contabilității publice din România la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Editura CECCAR 2006
6. Dobroteanu Laurențiu, Geneza și viitor în contabilitate, Editura Economică, București 2006
7. Epuran Mihai, Băbăița Valeria, Imbrescu Carmen, Teoria contabilității, Editura Economică, București, 2004
8. Feleaga N, Malciu L, Provocările contabilității internaționale, la cumpăna dintre milenii, Editura Economică, București, 2004
9. Feleagă N., Feleagă L., “Contabilitatea financiară - O abordare europeană și internațională”, Ediția a 2-a, Vol. 2, Editura Economică, București, 2007,
10. Fundația Comitetului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate - IASB Standarde Internaționale de Raportare Financiară, IFRS-2009
11. Gușe Raluca Gina, Valoare, preț, cost și evaluare în contabilitate, Editura CECCAR București, 2011
12. Ionescu Cicilia, Informarea financiară în contextul internaționalizării contabilității, Editura Economică, București 2003
13. Ionașcu Ion, Dinamica doctrinelor contabile contemporane - studii privind paradigmele și controversele contabile, Editura Economică, București, 2003
14. Jianu Ionel, Evaluarea în contabilitate. Teorie și metodă, Editura Economică, București, 2012
15. Jianu Iulia, Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii, Editura CECCAR, București, 2007
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Prezentarea si comunicarea informatiei prin situatiile financiare.docx