SC IT Experts SRL

SC IT EXPERTS SRL cu sediul social în Timişoara, înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J35/1410/2000, având CUI 14444412, are ca obiect de activitate consultanţa în domeniul echipamentelor tehnologice şi de calcul.

Având un efectiv de 8 persoane, societatea îşi onorează cu seriozitate şi responsabilitate angajamentele rezultate din contractele încheiate cu clienţii. Organigrama societăţii este prezentată mai jos:

Figura 1.1. organigrama S.C. It Experts S.R.L.

Până în anul 2002, SC IT EXPERTS SRL era neplătitoare de TVA. Din august 2002, prin opţiune, aceasta a devenit plătitoare de taxă pe valoare adăugată Firma lucrează cu materialele clientului. Cheltuielile firmei cuprind:

- cheltuieli cu combustibilul pentru deplasările la sediul clienţilor;

- cheltuieli de publicitate;

- cheltuieli cu chiria( sediul social);

- cheltuieli cu abonamentele telefonice;

- cheltuieli cu amenajarea sediului;

- etc.

Toate veniturile firmei se constituie şi se inregistează ca venituri din servicii prestate si venituri din dobânzi.

În august 2002, SC IT EXPERTS SRL a achiziţionat un autoturism pentru a asigura deplasarea la sediul beneficiarului. Această achiziţie a mărit considerabil creanţa faţă de bugetul statului înregistrată în contul 4424 ”Taxa pe valoare adăugată de rambursat” fapt pentru care s-a cerut rambursare de TVA cu control anticipat.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA TAXEI

PE VALOARE ADĂUGATĂ -NOŢIUNI TEORETICE GENERALE

2.1.CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA

TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ

2.1.1.DEFINIŢIA, AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE

TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ

Una dintre cele mai moderne si eficiente componente ale politicii fiscale din ţările europene occidentale o reprezintă taxa pe valoare adăugată. Este un impozit caracteristic sistemelor fiscale dezvoltate. Iniţiat de Franţa(l-a introdus in 1954), generalizat in practica financiară a ţărilor Uniunii Europene , in ziua de azi se aplică in peste 60 de ţări de pe toate continentele.

In România, in cadrul general al reformei finanţelor publice, taxa pe valoare adăugată a fost introdusă in 1 iulie 1993. Aceasta este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor care privesc livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor imobile , importul de bunuri, prestările de servicii si operaţiunile asimilate. Pentru a înţelege conţinutul taxei pe valoare adăugată trebuie precizat mai intâi conţinutul categoriei de valoare adăugată.

Valoarea adăugată reprezintă valoarea nou creată de întreprindere în urma ciclului de producţie; este adaosul de valoare pe care bunul (serviciul) îl dobândeşte într-un anumit stadiu în urma prelucrării proprii. Cantitativ, este echivalentă cu diferenţa dintre preţul de vânzare al produsului, după ce i s-a aplicat prelucrarea proprie şi preţul de cumpărare al acestuia.

Taxa se aplică sub forma unei cote proporţionale. Pe baza definiţiei date valorii adăugate , mecanismul taxei pe valoare adăugată poate fi pus în evidenţă astfel:

Valoare adăugată = vânzări - cumpărări

19% din valoarea adăugată =19% din vânzări -19%din cumpărări

TVA de plată =taxa colectată - taxa deductibilă

Dacă taxa se aplică asupra preţului facturat de agentul economic implicat în circuitul economic, aceasta nu înseamnă ca el suportă întreaga taxă. In realitate, fiecare agent economic plăteşte taxa aferentă valorii create prin activitatea sa , însă îşi va recupera suma respectivă la transferul proprietăţii bunurilor produse Deci, cel care va suporta în cele din urmă această sarcină fiscală, va fi consumatorul final, fie el persoană fizică sau juridică.

Acest mod indirect de a calcula taxa pe valoare adăugată a fost adoptat in România, în primul rând pentru că se urmărea alinierea la ţările membre ale Uniunii Europene şi în al doilea rând pentru că informaţiile necesare vin direct din documentele care justifică vânzările şi cumpărările

Principalele caracteristici ale taxei pe valoare adăugată sunt:

- impozit indirect, adică este un impozit general de consum, care se stabileşte asupra tuturor operaţiunilor privind transferul bunurilor si prestărilor de servicii cu plata sau asimilate acestora ;

- neutru: se stabileşte asupra tuturor produselor si serviciilor şi se plăteşte de toţi beneficiarii acestora;

- transparent: de regulă, plătitorul cunoaşte ce valoare se crează prin activitatea sa şi care este taxa aferentă acestei valori;

- unic: indiferent de stadiul în care se plăteşte, nivelul taxei suportată de consumatorul final este aceeiaşi.

Din punct de vedere fiscal, taxa pe valoare adăugată oferă unele avantaje, precum:

- sarcina fiscală se suportă în toate stadiile ;

- este relativ neutră din punct de vedere economic;

- sunt accelerate încasările la buget(se achită in fiecare stadiu fără a se aştepta incheierea circuitului);

- reduce numărul tentativelor de fraudă deoarece există posibilitatea relizarii de controale incrucişate;

- asigură neutralitatea externă in sensul ca bunurile din import sunt supuse taxei in aceleaşi condiţii ca bunurile provenite din ţară

Dezavantajul taxei pe valoare adăugată ar fi că este relativ complexă activitatea de aplicare a sa şi implică un volum însemnat de lucrări, care cer dotare adecvată şi specialişti.

TVA este un impozit cu randament fiscal ridicat, având o pondere foarte semnificativă în totalul veniturilor bugetului de stat.

2.1.2. SCURT ISTORIC PRIVIND TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ

Ţara de origine a acestui impozit indirect este Franţa, iar anul “ naşterii “ -1954. La început erau supuse taxei toate actele de vânzare-cumpărare. Sfera s-a extins, nouă ani mai târziu, şi asupra operaţiunilor imobiliare, iar din 1968 s-au impozitat si prestările de servicii.

Pentru că s-a dovedit foarte avantajoasă, privind din punctul de vedere al statului , aplicarea taxei pe valoare adăugată s-a extins şi în alte ţări europene.

La această extindere, o contribuţie semnificativă a avut-o, in condiţiile dezvoltării relaţiilor economice intre ţările europene, scutirea de această taxă sau aplicarea cotei zero în cazul exporturilor.

Necesitatea adoptării taxei pe valoare adăugată de către toate ţările membre ale Uniunii Europene s-a stabilit in anul 1967, printr-o directivă. Zece ani mai târziu, Directiva a-VI-a a prevăzut sarcina armonizării legislaţiei respective între ţările membre şi de ţările asociate. De aceea, în scopul armonizării legislaţiei fiscale, Uniunea Europeană a adoptat norme juridice comunitare în ceea ce priveşte aşezarea uniformă a taxei pe valoare adăugată. Normele comunitare adoptate conţin si reglementări cu privire la cotele taxei pe valoarea adăugată, însă, cu toate astea, lasă la latitudinea statelor membre posibilitatea stabilirii concrete a acestora (exclusiv cota standard, al cărei nivel nu poate fi mai mic de 15%).

Tot prin directivele comunitare s-au stabilit norme comune cu privire la modul de taxare a livrărilor de bunuri, a operaţiilor asimilate acestora, precum şi a prestărilor de servicii supuse taxei pe valoare adăugată, norme care au fost acceptate de statele membre. De asemenea, aceste directive mai prevăd si normele referitoare la declararea operaţiunilor taxabile, calculul, plata şi controlul peceperii taxei.

In ţara noastră, taxa pe valoare adăugată a fost aplicată, efectiv, începând cu 1 iulie 1993, însă problema introducerii ei se punea încă din 1990. Momentul introducerii acestei taxe a reprezentat începutul armonizării legislaţiei asupra impozitului indirect general cu legislaţia fiscală a ţărilor membre ale Uniunii Europene.

2.1.3. REGLEMENTAREA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ IN ROMÂNIA

Evoluţia modului cunoscut azi, al impunerii valorii adăugate este rezultatul unei dezvoltări mai lungi. Legislaţia în domeniul taxei pe valoare adăugată e foarte bogată, ţinând cont şi de faptul că sistemul fiscal este in continuă modificare.

Taxa pe valoare adăugată a fost introdusă în România în anul 1993. Baza legală o reprezintă Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoare adăugată, publicată in Monitorul Oficial nr. 200/17 august 1992. În aplicarea prevederilor ordonanţei au fost elaborate norme, acestea fiind aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.406/1992, aprobate prin acelasi monitor ofical.

În timp, şi ordonanţa, dar şi normele au tot fost modificate şi republicate. Pe lângă ordonanţă şi normele de aplicare ale acesteia , au fost emise numeroase ordine de către Ministerul Finanţelor, care, mai târziu au fost abrogate. Trebuie menţionat că anumite reglementări privind taxa pe valoare adăugată au fost abrogate sau modificate printr-o serie de acte normative referitoare la alte domenii(Legea bugetului de stat , Legea învăţământului, etc).

După cum se vede, cadrul legislativ prin care era reglementată taxa pe valoare adăugată, destul de complex, a suferit numeroase si frecvente modificări, care s-au aplicat în perioade diferite; datorită acestui fapt, aplicarea prevederilor legale a fost oarecum dificilă. Printre actele normative privind taxa pe valoare adăugată, in ordine cronologică, se numără:

- Ordonanţa Guvernului nr.2/1996 cu privire la completarea şi modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoare adăugată, publicată in Monitorul Oficial nr. 19/26.01.1996;