Cuprins
- CAP I. Delimitări şi structuri privind situaţiile financiare 3
- 1. Delimitări conceptuale privind situaţiile financiare: componenţă,
- rol şi importanţă 3
- 1.1 Importanţa situaţiilor financiare 3
- 1.2 Caracteristici calitative ale situaţiilor financiare 4
- 1.3 Utilizatorii situaţiilor financiare 4
- 1.4 Principii contabile generale 5
- 2. Structurarea situaţiilor financiare din asigurari potrivit Reglementărilor
- contabile specifice domeniului asigurărilor 7
- 2.1 Delimitări conceptuale privind industria asigurărilor şi
- conţinutul situaţiilor financiare caracteristice acesteia 7
- 2.2 Prevederi generale privind situaţiile financiare anuale
- comform Reglementărilor contabile conforme cu directivele
- europene specifice domeniului asigurărilor 8
- 2.3 Formatul bilanţului 9
- 2.4 Prevederi generale referitoare la elementele de bilanţ 9
- 2.5 Prevederi referitoare la elementele de bilanţ aplicabile
- Asiguratorilor 10
- 2.6 Formatul contului de profit şi pierdere 14
- 2.7 Prevederi referitoare la elementele din contul de profit
- şi pierdere aplicabile asiguratorilor 15
- 2.8 Formatul Fluxurilor de trezerorie 18
- 2.9 Situaţia modificări capitalurilor proprii 18
- 2.10 Conţinutul notelor explicative la situaţiile financiare 19
- 2.10.1 Informaţii referitoare la elementele de bilanţ 19
- 2.10.2 Informaţii referitoare la elementele din
- contul de profit şi pierdere 21
- 2.11 Auditarea / verificarea situaţiilor financiare anuale 23
- 3. Sinteze din literatura de specialitate 24
- 4. Recunoaşterea elementelor prezentate în situaţiile financiare 25
- 5. Evaluarea elementelor prezentate in situaţiile financiare 26
- 5.1 Baze de evaluare in contabilitate 26
- 5.2 Principiile de evaluare a posturilor din situaţiile financiare 27
- 5.3 Reguliile evaluarii ca sistem de referinţă in formularea
- politicilor contabile 28
- 5.4 Evaluarea posturilor din situaţiile financiare 29
- 6. Rolul diverşilor indicatori economico-financiari calculaţi pe baza informaţiilor
- degajate de situaţiile financiare şi utilitatea lor în procesul decizional 31
- 6.1 Analiza eficienţei activităţii de asigurare 31
- 6.2 Eficienta activităţii de asigurare din punctul de vedere al
- asiguratorilor 32
- 6.3 Eficienţa activităţii de asigurare din punctul de vedere al
- asiguraţilor 40
- CAP II. Studiu comparativ privind elaborarea situaţiile financiare 43
- 1. Analiza Bilantului 44
- 2. Analiza Contului de profit si pierdere 49
- 3. Analiza Situatiei Modificarilor capitalurilor proprii 52
- 4. Analiza Situatiei fluxurilor de trezorerie 53
- 5. Analiza Situatiei Activelor imobilizate 55
- Concluzii 57
- Bibliografie
Extras din licență
CAPITOLUL I DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE
1. Delimitări conceptuale privind situaţiile financiare: competenţă, rol şi importanţă
1.1 Importanţa situaţiilor financiare
Din punctul de vedere al genezei sale, contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informaţional şi decizional problemei gestiunii valoriilor economice.
Situaţiile financiare ca parte integrantă a contabilităţii au ca obiectiv furnizarea de informaţii despre poziţia financiară a întreprinderii, rezultatele(performanţă) şi modificările poziţiei financiare ale acesteia. Profesorul C.G. Demetrescu a fost primul autor român care în lucrarea “Contabilitatea este sau nu ştiinţă” (1947) a adus în centrul atenţiei utilizatorii de informaţii contabile şi nevoile lor de informare. “Contabilitatea este utilă prin serviciile pe care le aduce unei varietăţi de subiecte interesate, între care menţionăm: proprietarul întreprinderii, persoanele care lucrează cu întreprinderea, statul şi autorităţile publice, personalul întreprinderii” Pentru a fi utilă pentru utilizatori informaţia contabilă trebuie să îndeplinească anumite atribute denumite caracteristici calitative. Cadrul IASB prevede că cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanţă, credibilitatea şi comparabilitatea.
Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanţ, cele privind rezultatul, prin contul de profit şi pierdere, iar informaţiile privind modificările poziţiei financiare prin intermediul unor situaţii distincte.
Poziţia financiară a întreprinderii “este influenţată de resursele economice pe care întreprinderea le controlează, de structura sa financiară, lichiditatea şi solvabilitatea sa, de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea”
O întreprindere are o poziţie financiară pozitivă în cazul în care capitalul propriu este mai mare sau cel puţin egal cu datoriile cu valoare economică. Această condiţie indică faptul că întreprinderea, ca subiect de drept, are posibilitatea să plătească obligaţiile faţă de terţi, atât pe parcursul activităţii sale cât şi la lichidarea sa.
Dacă se coboară la nivelul elementelor, adică la structura financiară a ecuaţiei de mai sus, ea exprimă capacitatea unei întreprinderi de a genera licihdităţi şi cvasilichidităţi(echivalente în numerar) într-o anumită perioadă de gestiune denumită exerciţiu financiar. O asemene capacitate se traduce prin lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii, adică puterea de a plăti angajaţii, furnizorii, datoriile faţă de buget şi alte organisme publice.
Pentru dezvăluirea fluxurilor de trezorerie operaţiile economice şi financiare sunt grupate pe următoarele tipuri: investiţii, finanţări şi exploatare.
1.2 Caracteristici calitative ale situaţiilor financiare
Pentru a fi utilă pentru utilizatori informaţia contabilă trebuie să îndeplinească anumite atribute denumite caracteristici calitative. In conformitate cu Cadrul general pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanţă, credibilitatea şi comparabilitatea.
INTELIGIBILITATEA: vizează uşoara înţelegere a informaţiilor de către utilizatori. Informaţiile despre probleme complexe care ar trebui incluse în situaţiile financiare, datorită importanţei lor în luare deciziilor economice, nu trebuie excluse doar pe motivul că ar putea fi dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori
RELEVANŢA: Informaţiile au calitatea de relevanţă dacă vehiculează cunostiinţele necesare luării deciziilor economice de către utilizatori, adică îi ajută pe aceştia să evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluărilor lor trecute.
Relevanţa informaţiei este influenţată de natură şi materialitatea sa. Materialiatea vizează pragul de semnificaţie al informaţiei pentru a determina relevanţa lor dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utlizatorilor, luate pe bază situaţiilor financiare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Situatii Financiare in Companiile de Asigurari
- ANEXE.doc
- Situatii financiare in companiile de asigurari.doc
- SITUATII FINANCIARE.pps
- Situatii financiare.xls