Veniturile și cheltuielile la S.C. Steinel SRL

CAPITOLUL 1. CONTABILITATEA VENITURILOR

ȘI CHELTUIELILOR

În acest capitol vor fi prezentate câteva considerente privind obținerea rezultatelor financiare de către entitățile comerciale, pentru realizarea acestora trebuie desfășurate activități înscrise în obiectul lor de activitate, aceste activități generează cheltuieli și apoi venituri, obținându-se în final rezultatul scontat.

În activitatea entităților se realizează, deci, o multitudine de operațiuni care angajează cheltuieli și generează venituri. Pentru înregistrarea și calcularea cheltuielilor, respectiv a veniturilor, sunt cuprinse în planul general de conturi mai multe conturi de cheltuieli și venituri. Pentru cheltuieli este creată clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli”, iar pentru venituri clasa 7 ,,Conturi de venituri”.

O caracteristică comună a acestor conturi din clasele 6 și 7 este că ele nu participă la stabilirea sau evaluarea posturilor în bilanțul contabil în mod direct, ci prin intermediul rezultatelor financiare stabilite cu ajutorul contului de rezultate ale exercițiului pentru care în clasa 1 ,,Conturi de capital” este creat contul 121 ,,Profit sau pierdere”.

Cheltuielile unei entități patrimoniale reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile de materii prime și materiale, pentru lucrările executate și serviciile prestate, pentru plata personalului și a altor obligații contractuale sau legale, pentru deprecierea activelor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute. Conturile de cheltuieli sunt ,,conturi de rezultate, de activ, ce nu prezintă sold. Se debitează cu cheltuielile aferente exe4rcițiului curent și se creditează cu cheltuielile exercițiului curent transferate la sfârșitul perioadei”

Veniturile unei entități patrimoniale reprezintă ,,valorile sau sumele încasate sau de încasat din livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii, executări de obligații sau contractuale” .

1.1 Organizarea contabilității cheltuielilor societăților comerciale

Nu există activitate economico-socială care să nu genereze consumuri de resurse, concretizate în cheltuieli. în cazul entităților, consumurile de resurse au la origine activitățile desfășurate pentru realizarea obiectului de activitate. O parte dintre elementele utilizate în activitatea economică se consumă în procesele de producție și de comercializare, o altă parte se uzează, iar altele trebuie remunerate.

Desfășurarea normală a activității oricărui agent economic presupune consum de resurse, cunoscute sub denumirea generică de cheltuieli. Conform reglementărilor contabile, pentru agenții economici, editate de MPP, în anul 2002, cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor, ori creșteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

Rezultă astfel din definirea cheltuielilor că acestea includ pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. Astfel, cheltuielile care apar cu ocazia desfășurării activităților curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile și adiacentele lor, amortizările care apar sub forma ieșirilor sau scăderii activelor. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice, fără să difere ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

Potrivit ,,Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare” elaborat de IASC/IASB, cheltuielile reprezintă ,,diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ala valorii activelor sau creșteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari” .

În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, acele rezultate din dezastre, cum ar fi inundațiile sau incendiile, precum și cele rezultate din cedarea activelor imobilizate. De asemenea, definiția cheltuielilor include și pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care entitatea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit și pierdere, prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importanței cunoașterii existenței și valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul ,,Alte cheltuieli de exploatare”.