Taina Sfântului Botez în prezentarea liturgică a lui Nicolae Cabasila și a Sfântului Simeon al Tesalonicului

Viaţa spirituală în desfăşurarea şi dezvoltarea ei, cunoaşte o serie de etape care în Biserică sunt marcate prin Sfintele Taine, ce se administrează credincioşilor. Privite prin prinsma elementelor componente ale rânduielii Tainele sunt porţi de deschidere spre împărăţia lui Dumnezeu, care orienteaza pe primitorul lor spre Hristos, privite sub aspect duhovnicesc, Tainele se constituie în trepte de urcuş duhovnicesc, de adâncire neîncetată în cunoaşterea lui Dumnezeu şi în trăirea tot mai intensă a unirii cu Hristos Cel întrupat, răstignit şi înviat. Fiecare Sfânta Taina este un mod diferit de întâlnire cu Hristos şi de trăire a acestei întâlniri. În fiecare Sfânta Taină credinciosul se întâlneşte personal cu Hristos şi experimentează comuniunea de iubire cu El.

Importanţa deosebita pe care o prezintă Taina Sfântului Botez în viaţa credincioşilor, unicitatea Botezului mărturisită prin Simbolul de credinţă, bogăţia actelor şi gesturilor liturgice din rânduiala Tainei Botezului prezentate de Arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului cu temeiul ferme în Sfânta Scriptură ăi în tradiţia apostolică, precum şi efectele sacramentale ce decurg din primirea acestei Sfinte Taine prezenate de Nicolae Cabasila, iată cateva din raţiunile care m-au determinat să aleg ca subiect pentru lucrarea de licenţă, "Taina Sfântului Botez în prezentarea liturgică a lui Nicolae Cabasila şi a Sfântului Simeon al Tesalonicului".

Precizăm că această lucrare este o prezentare liturgică a cărui scop este expunerea comparativă a actelor, a rugăciunilor şi a ceremoniei Tainei Botezului, aşa cum ne este prezentată de Arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în raport cu efectele acesteia în viaţa celui ce primeşte această taină, aşa cum ne arată marele teolog şi mistagog tesalonicean Nicolae Cabasila.

3

Am socotit potrivit ca pentru început în capitolul întâi să prezentăm câteva date biografice despre personalitatea, viaţa şi opera acestor doi mari tâlcuitori ai cultului bizantin, ca apoi în capitolul doi al lucrării să înfăţişăm Taina Sfântului Botez prefigurată în Vechiul Testament în lumina Sfintei Scripturi şi a tradiţiei apostolice, precum şi săvârşirea ei de-a lungul veacurilor până în vremea arhiepiscopului Simeon al Tesalonicului, schiţând astfel baza doctrinară şi fidelitatea cu care ea s-a păstrat.

În capitolul trei al lucrării vom prezenta mai întâi slujba botezului care a păstrat cu fidelitate toate elementele din rânduiala primară cât şi semnificaţii mistagogice ale acestora după scrierile Arhiepiscopului Simeon al Tesalonicului, precum şi părerile acestuia în legătură cu istoria tainei şi timpul săvârşirii ei. Ultimul capitol ne expune elementele comune dar si ceea ce-i deosebeşte pe cei doi mari teologi în prezentările lor şi anume faptul că: Sfântul Simeon prezintă partea văzută a Sfintei Taine, adică rânduiala acesteia, explicarea şi înţelesul simbolic al fiecărui act din rânduiala tainei, iar Nicolae Cabasila tratează mai mult despre efectele sacramentale ale tainei botezului în viaţa religioasa a credincioşilor.

Capitolul I

Date biografice despre Nicolae Cabasila şi Simeon al Tesalonicului.

1.1.

Personalitatea, viaţa şi opera lui Nicolae Cabasila.

Din nefericire, nu cunoaştem nici prea multe şi nici prea importante amănunte despre personalitatea şi viaţa lui Nicolae Cabasila. Izvoarele şi datele pe care documnetele istorice ni le transmit în aceasta privinţă , sunt şi puţine şi laconice.

Nicolae Cabasila s-a născut în Tesalonic, dintr-o familie nobilă, la o dată nesigură care trebuie căutată în preajma anului 13001. Adevăratul său nume de familie după tată era cel de Chamaetos, Cabasila se numea după mamă, care era sora lui Nil Cabasila, arhiepiscopul Tesalonicului. De la cronicarul Gheorghe Frantzes ştim că mama lui Nicolae a fost o femeie pioasă, care către sfârşitul vieţii sale, s-a retras la mânăstirea tesalonicenă a Sfintei Teodora. Ei i s-a încredinţat creşterea şi educaţia preacuvioasei Tomaida2. Amănunte interesnate despre tinereţaea studioasă a lui Nicolae Cabasila găsim în scrisorile scrise de el însuşi în acest timp şi adresate în cea mai mare parte, tatălui său3. Deşi după cum zice Cabasila însuşi într-una din aceste scrisori, Tesalonicul oraşul său natal era în secolul al XIV - lea un

1 R. Guilland, La correspondance inedite de Nicolas Cabasilas, BZ, vol. XXX 1929/30 p. 97, apud, Pr. Prof. Dr. Ene Branişte, Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila, Bucureşti 1997, p. 164

2 Gherghe Frantzes, Anale, cart. II, cap. 5 (P.G.,t,CLVI, col.751 A), apud Pr. Prof. Dr. Ene Branişte, op. cit. p. 165.

3 Ibidem, p.97, apud. Pr. Prof. Dr. Ene Branişte, op.cit.p. 165.

5

focar al artei şi al ştiinţei greceşti. Cabasila pleaca de timpuriu la Bizanţ pentru a-şi desăvârşi studiile4.

După propria sa mărturie, el a fost atras spre capitală de iubirea pentru admirabilul său unchi Nil, care se găsea pe atunci acolo, precum şi de pasiunea studiului. De altfel, se pare că însuşi tatăl său dorea ca Nicolae să ajungă un mare cărturar, orator şi scriitor, căci el se interesează foarte îndeaproape de progresele intelectuale ale fiului său. Cabasila stidia