Cuprins
- Capitolul I: Importanţa cercetării urmelor in procesul criminalistic . 3
- Capitolul II: Urmele de incendiu . 5
- Secţiunea 1: Noţiunea de incendiu şi fazele acestuia .7
- Secţiunea 2: Urmele de incendiu. Noţiune. Clasificare . 13
- Secţiunea 3: Cauzele de incendiu. Clasificarea incendiilor . 20
- Secţiunea 4: Incendiile naturale. 23
- 4.1. Razele solare. 23
- 4.2. Descărcările electricităţii atmosferice. 25
- 4.2.1. Trăsnetul . 26
- 4.2.2. Fulgerul . 29
- 4.3. Autoaprinderile . 31
- Secţiunea 5: Incendiile accidentale. 41
- 5.1. Surse de aprindere cu flacără . 42
- 5.1.1. Scurtcircuitul . 43
- 5.1.2. Chibritul . 47
- 5.1.3. Ţigara nestinsă . 47
- 5.1.4. Lumânarea . 48
- 5.1.5. Arcele electrice .49
- 5.1.6. Scânteile electrice. 50
- 5.1.7. Focurile în loc deschis . 51
- Secţiunea 6: Incendiile intenţionate . 52
- 6.1. Incendiile intenţionate . 52
- 6.2. Caracteristici ale cercetării la faţa locului a incendiilor intenţionate. 55
- Secţiunea 7: Cercetarea la faţa locului a urmelor create de incendii. 56
- Capitolul III: Urmele de explozii . 65
- Secţiunea 1: Noţiunea de explozie. 65
- Secţiunea 2: Felurile exploziei. 66
- Secţiunea 3: Explozii miniere. 69
- Secţiunea 4: Cercetarea la faţa locului a urmelor create de explozii. 72
- Secţiunea 5: Particularităţi ale cercetării la faţa locului în cazul exploziilor. 74
- Capitolul IV: Studiu particular . 75
- Secţiunea 1: Urme de incendii şi explozii pe cadavru. 75
- Secţiunea 2: Urmele de incendiu şi explozii pe obiectele inconjurătoare. 81
- Bibliografie . 83
Extras din licență
CAPITOLUL I
IMPORTANŢA CERCETĂRII URMELOR ÎN PROCESUL CRIMINALISTIC
Studiul urmelor prezintă importanţă pentru un întreg ansamblu de ştiinţe (istorie, sociologie, medicină, antropologie, zoologie, arhitectură, criminalistică etc.), ajutând la stabilirea succesiunii unor evenimente, la determinarea evoluţiei omului, la determinarea gradului său de dezvoltare în raport cu diferite perioade de timp, la stabilirea comportamentului său în diferite situaţii.
Criminalistica, numărându-se printre aceste ştiinte şi fiind cea care elaborează metodele tehnice şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de descoperire, cercetare şi prevenire a infracţiunilor , se foloseşte în mod frecvent de urme, ca probe materiale, pentru cercetarea infracţiunilor şi pentru identificarea făptuitorilor. În numeroase studii şi lucrări criminalistice s-au dat variate definiţii noţiunii de "urmă", autorii încercând să sublinieze importanţa studiului urmelor de la locul faptei în cercetarea infracţiunilor şi prinderea infractorilor.
Astfel, sub aspect criminalistic, "urma" poate fi definită ca fiind orice modificare produsă la locul faptei şi în procesul săvârşirii acesteia, ca rezultat material al activităţii persoanelor implicate şi este utilă cercetării criminalistice . Aşadar toate genurile de urme (urme de reproducere a construcţiei exerioare a obiectelor, urme formate ca resturi de obiecte şi materii organice şi anorganice, urme de incendiu) se constituie în probe materiale, adevăraţi martori muţi ai evenimentelor, concurând la posibilitatea stabilirii acţiunilor desfăşurate, a împrejurărilor în care s-a produs fapta penală şi nu în ultimul rând la identificarea făptuitorului .
Pentru a scoate şi mai bine în evidenţă importanţa mijloacelor materiale de probă, legiuitorul român a considerat necesar ca acestea să fie reglementate pe plan juridic. Astfel, art. 94 C.pr.pen. prevede: obiectele care conţin sau care poartă o urmă a faptei săvârşite precum şi orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului sunt mijloace materiale de probă.
Rolul şi importanţa mijloacelor materiale de probă sporesc odată cu perfecţionarea metodelor de cercetare criminalistică a urmelor infracţiunii. Mijloacele materiale de probă au valoare probantă diferită, constituindu-se în probe directe sau indirecte. În aprecierea probelor materiale, însă, trebuie să se ţină seama de faptul că unele urme pot fi create artificial în scopul de a îngreuna activitatea de cercetare .
De asemenea, o importanţă deosebită revine nu numai descoperirii urmelor de la locul faptei ci şi consemnării acestora, evitării distrugerii, pierderii, alterării lor, astfel încât cercetarea să fie într-adevăr utilă şi să conducă la o serie de concluzii conforme realităţii. Există o adevărată datorie, pentru cei ce investighează locul producerii faptei, de a conserva urmele şi probele materiale descoperite în timpul cercetării ("duty to preserve evidence" ).
Pentru valorificarea în bune condiţii a mijloacelor materiale de probă se impune a se proceda cu mare atenţie atât în vederea depistării lor, cât şi în vederea conservării şi cercetării lor în laborator. În acest sens, organele judiciare penale trebuie să procedeze cu mare grijă la cercetările ce se fac la locul săvârşirii infracţiunii, pentru a descoperi şi ridica obiectele şi alte probe materiale care pot fi folosite în vederea aflării adevărului.
Alături de art. 94 din C.pr.pen., pe care l-am amintit mai sus, legiuitorul român aminteşte tot ca mijloace materiale de probă şi obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la săvârşirea unei infracţiuni, precum şi obiectele care sunt produsul infracţiunii .
Mijloacele materiale de probă pot fi încadrate în patru grupe :
-obiecte care au fost folosite sau care au fost destinate să servească la comiterea infracţiunii;
-obiecte care sunt produsul infracţiunii;
-obiecte care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite;
-orice alte obiecte care servesc la aflarea adevărului în cauza penală.
Mijloacele materiale de probă au importanţă deosebită în rezolvarea cauzelor penale, ele furnizând informaţii preţioase legate de infracţiune sau de autorul ei. Însă evaluarea informaţiilor pe care le pot furniza aceste categorii de mijloace de probă trebuie făcută cu circumspecţie, urmărindu-se coroborarea datelor ce pot fi desprinse din cercetarea mijloacelor materiale de probă cu celelalte dovezi din dosarul cauzei.
Bibliografie
1) I. MIRCEA „Valoarea criminalistică a unor urme de la locul faptei", Ed.Vasile Goldiş, Arad, 1996;
2) I. MIRCEA Criminalistică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978;
3) I. MIRCEA Criminalistică, Ed. Fundaţiei "Chemarea", Iaşi, 1994;
4) I. ANDREI, Natura şi utilitatea urmelor de contur, „FIAT JUSTIŢIA", Nr.1, Cluj-Napoca, 1997;
5) I. ANDREI, Contribuţii la studiul urmelor de contur în criminalistică, "Revista română de drept", nr. 2/1974;
6) I. NEAGU, Tratat de procedură penală, Ed.Pro, Bucureşti, 1997;
7) V. BELIŞ, Medicina legală în practica judiciară, Ed.Juridic;
8) V. BELIŞ, în colectiv, Tratat de medicină legalâ, Vol. 1, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995;
9) N. VASILIUC, Tratat de criminalistică, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1981;
10) S. CALOTĂ, I. CRĂCIUN, V. LENCU, Stabilirea şi prevenirea cauzelor de incendii, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993;
11) C. SUCIU, Criminalistică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972;
12) I. BEJAN, Prescripţii tehnice la „norme specifice de protecţia muncii pentru minele de cărbune, şisturi sau nisipuri bituminoase", Ed. Tehnicâ, 1997;
13) SORIN ALĂMOREANU, Elemente de criminalistică, Ed.Alma Mater, Cluj-Napoca, 2000;
14) P. BĂLULESCU, Cauzele tehnice ale incendiilor şi prevenirea lor, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1971;
15) A.CIOPRAGA, Tratat de criminalistică, Ed. Gama, Bucureşti, 1996;
16) I. IERONIM URSU, DORU CRISTESCU, Ghidul procurorului criminalist, Ed. Helicon, Timişoara, 1994;
17) S. A. GOLUNSKI, Criminalistica, Ed.ştiinţifică, Bucureşti, 1961;
18) E. STANCU, Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor, Universitatea din Bucureşti, 1968;
19) E. STANCU, Criminalistică, vol. 1, Ed.Actami, Bucureşti, 1995;
20) C. AIOANIŢOAIE, Tratat de tehnică criminalistică, Ed. Carpaţi, Craiova, 1992;
21) N. DAN, I. ANGELESCU, Dicţionar de criminalistică, Ed.ştiintifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984;
22) MIRCEA ELIADE, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Ed.ştiintifică, Bucureşti, 1999;
23) D. PERJU-DUMBRAVĂ, Teorie şi practică medico-legală, Ed.Argonaut, Cluj-Napoca, 1996;
24) V. PANAITESCU, Metode de investigaţie în practica medico-legală, Ed.Litera, Bucureşti, 1994;
25) CORPORATE INVESTIGATIVE SERVICES -www.arson-codes.com;
26) The Courmercial Explosives Industry- www.ime.org.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cercetarea Criminalistica in Cazul Incendiilor si Exploziilor.doc