Criminogeneza sigurantei cetateanului

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Criminogeneza sigurantei cetateanului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 93 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Criminologie

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE IN MATERIA ,,SIGURANȚEI CETĂȚEANULUI’’ 7
1.1. CONCEPTUL DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ 7
1.2. RISCURI ȘI AMENINȚĂRI LA ADRESA ORDINII ȘI SIGURANȚEI PUBLICE 7
1.3. CRIZE ȘI CONFLICTE 9
1.4. MODALITĂȚI DE INVESTIGARE, CUNOAȘTERE ȘI ANIHILARE A FACTORILOR DE INSTABILITATE 11
CAPITOLUL 2. STRUCTURILE DE ORDINE PUBLICĂ ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1989 13
2.1. POLIȚIA ROMÂNĂ 13
2.1.1. STRUCTURA ORGANIZAȚIONALĂ A POLIȚIEI ROMÂNE 14
2.1.2. ATRIBUȚIILE POLIȚIEI ROMÂNE 14
2.2.POLIȚIA DE PROXIMITATE 17
2.2.1. OBIECTIVELE DE PREVENIRE ALE POLIȚIEI DE PROXIMITATE 18
2.2.2. PRINCIPALELE LINII DE ACȚIUNE 19
2.3. POLIȚIA ADMINISTRATIVĂ 21
2.4. JANDARMERIA ROMÂNĂ 22
CAPITOLUL 3. SECURITATEA SUB IMPACTUL GLOBALIZĂRII 24
3.1.SECURITATEA - DEFINIRI CONCEPTUALE 24
3.1.1. PRINCIPIILE SECURITĂȚII COMUNE 30
3.2. SECURITATEA NAȚIONALĂ 31
3.2.1. INTERESELE NAȚIONALE 33
3.3. RISCUL ȘI SECURITATEA 35
3.4. STRATEGIA DE SECURITATE A ROMÂNIEI 38
3.4.1. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SECURITATE 40
3.4.2. STRUCTURA STRATEGIEI DE SECURITATE 41
3.5. SECURITATEA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII 43
3.5.1. DE LA SECURITATE INDIVIDUALĂ LA SECURITATE GLOBALĂ 44
3.6. GESTIONAREA CRIZELOR POLITICO - MILITARE 47
3.6.1. MODELUL STRATEGIC AL GESTIONĂRII CRIZELOR 47
CAPITOLUL 4. GLOBALIZAREA ÎN CONTEXTUL ACUTIZĂRII FENOMENELOR SOCIALE 55
4.1.CRIZELE, FENOMENE SOCIALE ANOMICE 55
4.2. CRIZELE POLITICO - MILITARE 59
4.3. DIMENSIUNILE GLOBALIZĂRII 64
4.4. FORMELE DE MANIFESTARE ALE GLOBALIZĂRII 67
CAPITOLUL 5. COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ INTERNAȚIONALĂ 70
5.1. COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII CRIMINALITĂȚII 70
5.2.1. ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE POLIȚIE CRIMINALĂ - INTERPOL 71
5.2.2. COMPUNEREA INTERPOL 72
5.2.3. ORGANELE TEHNICE PERMANENTE 73
5.2.4. MODALITĂȚI DE REALIZARE A COOPERĂRII ÎNTRE STATELE MEMBRE ALE INTERPOL 77
5.2.5. DOMENII PRIORITARE DE COOPERARE ALE CRIMINALITĂȚII 80
5.3. EUROPOL (Oficiul european de poliție) 84
5.3.1 OBIECTIVELE EUROPOLULUI 85
5.3.2 COOPERAREA DINTRE ROMÂNIA ȘI EUROPOL 85
CONCLUZII 88
BIBLIOGRAFIE 91

Extras din document

INTRODUCERE

Profesiile din domeniul siguranței cetățeanului solicită prin ansamblul competențelor pe care le implică ființa umană în integralitatea ei. Personalitatea umană se constituie ca o entitate biopsihosocioculturală. În acest context, nimic din ceea ce este specific omului nu este ignorat în pregătirea pentru activitățile din domeniul siguranței cetățeanului.

Siguranța cetațeanului nu este un concept abstract. Domeniile sale sunt precise, iar gradul în care siguranța cetațeanului este garantată are, cel mai adesea, posibilități de a fi cuantificat. Asumarea siguranței cetățeanului presupune un permanent și în cadrul unor normative și standard bine definite pe plan european și național al managementului riscului, vulnerabilităților și porotecția infrastructurilor critice necesare funcționării în siguranță și la un nivel bine definite de cerințele societăților modern actuale.

Incertitudinea, imprevizibilitatea, nesiguranța, teama, lipsa de infomații utile și normative legale care să orienteze modul de acțiune al individului și comunităților,constituie factori de risc care afectează nivelul siguranței personale și prin extensie cel al siguranței naționale. Este foarte important ca administrația locală și centrala, structurile guvernului și parteneriatul public privat în domeniul securității și managementului infrastructurilor critice, să aibă în vedere scăderea factorilor de risc.

Autoritățile locale, naționale sau internaționale recunoscute de către fiecare stat în parte, de regulă analizează (prin structurile abilitate, prin mandatarea unor organizații specializate sau prin promovarea consecventă a parteneriatului public - privat), vulnerabilitățile care sunt rezultatul combinării riscurilor existente la adresa unei societăți cu capacitatea acesteia de a face față și de a supraviețui situațiilor de urgență, manifestate în interiorul unui sistem, pe plan intern și/sau extern.

Am ales această tema deoarece siguranța cetățeanului este o responsabilitate permanentă a structurilor abilitate ale statului, a structurilor administrative locale și operatorilor economici unde aceștia urmaresc să analizeze și să stabiliească măsurile necesare de contracarare a unor amenințări directe, reprezentate de indiciile unei intenții de a acționa agresiv asupra unei persoane, a unei infrastructuri vitale societății, atât local cât și național sau intenațional, fiind semnificative în această categorie, potențiale activități teroriste. Asigurarea climatului de normalitate civică, de ordine și siguranță publică reprezintă permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile specializate și abilitate în baza legislatiei în vigoare sau cele care se vor constitui luând în considerare legislația europeană, caută să identifice cele mai eficiente forme și modalități de realizare a acestui obiectiv.

În capitolul 1, Delimitări conceptuale în materia siguranței cetățeanului, vom încerca să identificam aceste obiective ale ordinii si siguranței publice si sa identificăm si eventualele riscuri si amenințări la adresa ordinii si siguranței publice.

Evoluția generală a societății, caracterizată prin perpetuarea unor fapte infracționale (care pun în pericol funcționarea unor servicii și infrastructuri vitale societății, viața și integritatea persoanei, avutul public și privat, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor), impun o reevaluare a elementelor care stau la baza bunei funcționări a structurilor și serviciilor abilitate în prevenirea și protecția infrastructurilor și serviciilor critice, combaterea fenomenului infracțional, prin perfecționarea metodelor de asigurare a ordinii și siguranței publice.

În capitolul 2, Structurile de ordine publică în România după 1989, vom identifica structurile de ordine și siguranța publică care au funcționat în România după 1989 și până în prezent. Siguranța publică este percepută, îndeosebi de către individ dar și de societate, ca un sentiment de liniște și încredere pe care îl conferă aplicarea măsurilor de menținere a ordinii și liniștii publice (de către Jandarmeria Română, Poliție, diverse companii din sectorul privat al serviciului de pază și protecție), având ca scop principal creșterea gradului de siguranță al persoanelor, colectivităților, a bunurilor și a proprietății private, a serviciilor și infrastructurilor critice locale și naționale.

Siguranța cetățeanului reprezintă starea de legalitate, de echilibru și de pace, corespunzătoare unui nivel social acceptabil de respectare a normelor legale și de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor constituționale, starea de normalitate în organizarea și desfășurarea vieții sociale și economice locale și la nivel național.

În capitolul 3, Securitatea sub impactul globalizări vom discuta despre riscurile securității la nivel național dar și la nivel modial. Rolul autorităților locale în momentul situațiilor de criză, ca și acțiunea lor de zi cu zi, constă în creșterea climatului de siguranță a populației, pe fondul întăririi ordinii și liniștii publice, cu participarea activă a cetățenilor, a organizațiilor și instituțiilor locale, indiferent de orientările acestora filozofice și sexuale, de apartenența lor etnică, politică, culturală și religioasă sau de situația lor juridică.

Acest rol trebuie asigurat prin respectarea cadrului legal de acces al tuturor locuitorilor la serviciile oferite în cadrul comunității de către instituțiile statului cât și cele oferite de către sectorul privat, cu sau fără existența unui parteneriat public privat care să stabilească anumite condiții speciale.

În capitolul 4, Globalizarea în contextul acutizării fenomenelor sociale, vom discuta despre crizele survenite ca urmare a diverselor fenomene sociale, cum ar fi: urmările unor conflicte armate, criza economica etc. Crizele reprezintă etape sau momente dificile ale raporturilor politice, economice, sociale, culturale, din sânul societății și apar ca urmare a unor mari acumulări de tensiuni, a unor disfuncționalități, adesea cronice, pe fondul deteriorării situației generale sau în intervale care marchează trecerea de la ordinea existentă, considerată a fi perimată, restrictivă, nefuncțională, depășită, la o nouă ordine

Fisiere in arhiva (1):

  • Criminogeneza sigurantei cetateanului.doc

Bibliografie

1. Arădăvoaice, Gh., Comandantul și arta de a conduce - dimensiuni psihosociologice deontologice, Editura Sylvie, București, 2000
2. Art.2 din Statutul OIPC Interpol
3. Art. 2 pct.1 din Convenția de înființare a Biroului European de Poliție
4. Association of Chief of Police Officers, Manual of Guidance on Police Use of Firearms, chapter 2, Use of Force Revised February 2005
5. Bari, I., Probleme globale contemporane, Editura Economică, București, 2003
6. Brecher, Michael, Studies in crisis behaviour Special Issue The Ierusalim of International Relations, 1978,
7. Buzan, Barry, Peopte, States and Fear, National Security Problem in International Relations, Harvester Wheatsheaf, 1991
8. Caceu , Septimiu , Siguranța cetățeanului și a comunităților locale , Revista ,,ALARMA” , 2009
9. Cernat, Iulian, Apărarea națională ca sistem de acțiune , Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară, București, 1980
10. Chelaru, Mircea, Geopolitica în mișcare. De la Războiul Rece la pacea fierbinte, Editura AISM, 1996
11. Chiciudean, Ion , Gestionarea crizelor de imagine, Curs de lecții, SNSPA, Facultatea de Comunicare și Relații Publice, București, 2002
12. Cloșcă , Ionel , Conflicte armate și căile soluționate lor , Editura Militară , București , 1982
13. Deutsch, Karl , Crisis Decision-Making the Information Approach, 1982
14. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, 1998
15. Drăghici, Constantin , S.Șerb, A.Ignat, A.Iacob - Drept polițienesc, Editura Tritonic, București, 2003
16. Fusalba, Thierry, Managementul crizei, Editura C.H. Beck, 2012
17. Gary, T. Marx, Some reflections on the Democratic Policing of Demonstrations, in The Policing of Protest in contemporary democraties, University of Minesota Press, 1999
18. Generic, Crisis management handbook
19. Herman, Charles F. , Crises in Foreign Policy. A Simulation Analysis , Indianapolis , 1969
20. Iacob, Adrian, Tactici de cooperare polițienească internațională, Editura Sitech, Bucuresti, 2007
21. Ioniță, Tudor, Poliția administrativă - teză de doctorat - Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, București, 1999
22. Lebow, Richard , Between Peace and War. The nature of International Crisis, Baltimore, 1981
23. Legea nr. 26/1994 privind organizarea și funcționarea Poliției Române
24. Legea nr. 55 din 22 martie 2012 privind cooperarea Romaniei cu Oficiul European de Politie
25. Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice
26. Legea nr. 116 din 5 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române
27. Legea nr. 218 din 9 mai 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române
28. Legea nr. 281/2003 privind modificarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale
29. Legea nr. 360 din 24 iunie 2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare
30. Legea nr. 550 din 13 decembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române
31. Marin, D. ,Globalizarea și aproximările ei, Editura Economică, București, 2004
32. McCartilex, Shaun P., The Function of Intelligence in Crisis Management
33. Mica enciclopedie de politologie, 1977
34. Mihai, T., Oroveanu, Tratat de drept administrativ,București, 1994
35. Padelford, N.J., Dynamics of International Politics , 1975
36. Podsakoff, Apud, Aradovoaicei, Gheorghe, Managementul organizației militare, științei, teorie, artă, practică, metode, experiență, Editura Silvi, București, 1998
37. Pele, Gheorghe, Ioan, Hurdubaie - Interpolul și criminalitatea internațională, Editura Ministerului de Interne, București, 1983
38. Popescu, Dumitra, Florian, Coman - Drept internațional public, Editura Ministerului de Interne, București, 1993
39. Regester, Michael , Judy, Larkin Managementul crizelor si al situatiilor de risc, Editura Comunicare, 2003
40. Rotaru, Nicolae, Criză și dialog, Editura. RAO, 2003, Bucuresti.
41. Soare, Corneliu, Teorii militare contemporane, Editura Militară, București, 1978
42. Stoica, C., Hedesiu E., Toma, Gh., Securitatea internațională sub impactul globalizării, Editura A.N.I., Bucuresti, 2007
43. Stoica, Mihai-Gheorghe , Constantin-Cristian, Cătuși - Cooperarea polițienească internațională în România, Editura Paper Print Invest, București, 2006
44. Suceavă, Ion și Florian, Coman - Criminalitatea și organizațiile internaționale, Editura Romcartexim, București, 1997
45. Șerb, S. , C-tin Drăghici , A.,Iacob , A.,Ignat - Drept polițienesc și contravențional, Editura Tritonic, București, 2003
46. Teodoru, Stefan, Cristian, Barna: Globalizarea amenințărilor asimetrice, Editura A.N.I., 2007 , București
47. Tudor, Georgiana, Mariana, Constantinescu, Mandatul european de arestare. Aspecte teoretice si practica judiciara, Editura. Hamangiu, Bucuresti,
48. Turianu, Corneliu, Poliția - între siguranța cetățeanului și cea a clanurilor mafiote, Curentul, 2004
49. Zamfir, Cătălin , Criza, în Dicționar de sociologie, coord. Cătălin Zamfir și Lazăr Vlăsceanu, Editura. Babel, București, 1998
50. Waltz, Kenneth N., Theory of International Politics, Reading, Mass., Addison-Wesley, 1979