Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie

Licență
6.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 34622
Mărime: 112.87KB (arhivat)
Cost: 14 puncte

Cuprins

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE 4

1.1. Conceptul de patrimoniu şi necesitatea protecţiei penale a patrimoniului 4

1.1.1. Conceptul de patrimoniu 4

1.1.2 Necesitatea protecţiei penale a patrimoniului 7

1. 2. Precedente legislative privind protecţia penală a patrimoniului 8

1.3. Elemente de drept comparat 10

1.3.1. Franţa 10

1.3.2. Italia 10

1.3.3. Germania 11

1.3.4. Statele Unite ale Americii 11

1.3.5.China 12

1.3.6.Ungaria 12

1.3.7. Rusia 12

Capitolul 2. Aspecte de drept penal material, drept procesual penal şi criminologie privind infracţiunea de tâlhărie 13

2.1. Aspecte de drept penal material 13

2.1.1.Concept şi caracterizare 13

2.1.2. Condiţii preexistente 15

2.1.3. Conţinutul constitutiv 19

2.1.4. Formele infracţiunii 26

2.2. Aspecte de drept procesual penal 29

2.2.1. Organele competente să efectueze urmărirea penală 29

2.2.2. Competenţa teritorială a organelor de urmărire penală în cazul infracţiunilor de tâlhărie săvârşite în străinătate 31

2.2.3. Instanţele competente să judece infracţiunea de tâlhărie 32

2.3. Aspecte criminologice privind infracţiunea de tâlhărie. 32

Capitolul 3. Direcţii metodologice pe care trebuie să le urmărească investigarea criminalistică a infracţiunii de tâlhărie. 37

3.1. Locul şi timpul săvârşirii faptei 37

3.2.Modul de operare folosit la săvârşirea infracţiunii 39

3.3. Bunurile, valorile care au fost sustrase şi persoana prejudiciata precum si celelalte urmări ale săvârşirii infracţiunii. 41

3.4. Făptuitorii şi contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii 43

3.5.Destinaţia bunurilor şi valorilor sustrase şi posibilitatea recuperării prejudiciului cauzat 44

3.6.Existenţa concursului de infracţiuni 45

3.7. Cauzele, condiţiile şi împrejurările care au determinat, favorizat, sau înlesnit săvârşirea infracţiunii 46

Capitolul 4. 48

Particularităţile principalelor activităţi ce sunt desfăşurate în cadrul cercetării infracţiunilor de tâlhărie 48

4.1. Cercetarea la faţa locului 48

4.2. Constatarea infracţiunii flagrante 52

4.3. Identificarea şi ascultarea martorilor. Ascultarea părţii vătămate 53

4.4. Efectuarea percheziţiei 57

4.5. Identificarea,urmărirea şi prinderea infractorilor 60

4.6. Dispunerea constatărilor tehnico ştiinţifice, a expertizelor criminalistice şi a constatărilor medico-legale 62

4.7. Ascultarea învinuiţilor sau inculpaţilor 65

4.8. Alte activităţi de urmărire penală 68

Anexe 70

Bibliografie 77

Extras din document

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Conceptul de patrimoniu şi necesitatea protecţiei penale a patrimoniului

1.1.1. Conceptul de patrimoniu

Importanţa necontestată pe care o prezintă în societatea românească de tranziţie patrimoniul care, ca fascicul de interese, se află în acelaşi plan cu drepturile fundamentale ale omului contemporan, justifică de ce infracţiunile contra patrimoniului se impun a fi aşezate în sistemul părţii speciale a noului Cod penal român, imediat după categoria infracţiunilor contra persoanei.

Noţiunea de “patrimoniu” în dreptul penal nu are acelaşi înţeles ca în dreptul civil. Sub aspect civil, patrimoniul desemnează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic, evaluabile în bani care aparţin unei persoane . Drepturile şi obligaţiile patrimoniale pot fi analizate fiecare separat, în individualitatea lor, sau în totalitatea lor ca o sumă de valori active şi pasive, ca universalitate juridică aparţinând unei persoane fără considerare la individualitatea fiecărui drept şi fiecărei obligaţii.

Drepturile şi obligaţiile fac parte din patrimoniu numai dacă au caracter patrimonial, adică dacă pot reprezenta o valoare bănească, deoarece patrimoniul este o sumă de valori, iar nu un ansamblu de lucruri materiale, corporale. Totalitatea drepturilor în expresia lor bănească alcătuiesc activul patrimonial, iar totalitatea obligaţiilor tot în expresia lor bănească formează pasivul patrimonial, astfel că patrimoniul are un activ şi un pasiv .

Patrimoniul nu se poate niciodată înstrăina, ci se transmite numai la moartea subiectului în momentul când voinţa care îi dă caracterul de unitate, se stinge.

Conceptul de patrimoniu are un conţinut şi o sferă mult mai largă decât conceptul de proprietate, patrimoniul potrivit ştiinţelor juridice contemporane cuprinzând toate drepturile reale principiale (dreptul de proprietate, uz, abitaţie, servitute, superficie) şi drepturile reale accesorii (dreptul de gaj, de ipotecă, privilegiile, etc.), toate obligaţiile, precum şi orice situaţie de fapt care prezintă numai o aparenţă de drept (de exemplu, posesia fizică a unui bun mobil aflat în detenţia unei persoane).

Aceste drepturi reale principale şi accesorii presupun un subiect activ determinat (ut singuli) şi un subiect pasiv nedeterminat (universal) reprezentat de una sau alta din persoanele fizice sau juridice ale societăţii. Drepturile reale arătate sunt opozabile tuturor (erga omnes) .

Noţiunea de patrimoniu în dreptul penal are un înţeles mai restrâns şi se referă la bunuri nu ca universalitate, ci în individualitatea lor susceptibilă de a fi apropiate de făptuitor prin mijloace frauduloase ori de a fi distruse, tăinuite, gestionate fraudulos etc.

Infracţiunea n-ar putea fi niciodată săvârşită împotriva patrimoniului ca universalitate de bunuri, pentru că aceasta din urmă va exista indiferent de numărul sau valoarea bunurilor componente şi chiar dacă subiectul nu posedă nimic ori are numai datorii; nici o persoană nu poate fi lipsită de patrimoniu, ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul său. De aceea mai corect ar fi să se denumească aceste infracţiuni ca fiind îndreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu decât ca infracţiuni contra patrimoniului.

Patrimoniul ca universalitate fiind o abstracţie nu poate fi stins prin faptele concrete ale unei persoane, infracţiunea putându-se îndrepta numai contra unui bun patrimonial. Pasivul patrimonial nu prezintă, de regulă, nici un interes pentru aceia care se dedau la fapte de încălcare a patrimoniului, chiar dacă pasivul e cuprins în această noţiune.

Incriminând faptele care aduc atingere patrimoniului, legea penală are în vedere acţiunea ilicită a făptuitorului, iar nu poziţia juridică a victimei. Infractorul trebuie să justifice că avea dreptul să săvârşească fapta care i se reproşează şi în raport cu care organele de urmărire au făcut dovada caracterului ei ilicit; dacă victima a fost deposedată ilegal de un bun, ea nu este ţinută să facă dovada că avea calitatea de proprietar, posesor ori detentor legitim al bunului care i-a fost sustras, însuşit sau distrus prin săvârşirea infracţiunii.

Pentru a ocroti patrimoniul trebuie apărate situaţiile de fapt existente, întrucât orice modificare a acestora prin săvârşirea de fapte ilicite duce la o dificilă ocrotire a entităţilor patrimoniale care fac obiectul drepturilor subiective. Dacă bunul şi-a schimbat situaţia de fapt prin însuşire, sustragere, ascundere, distrugere etc., orice valorificare a dreptului privitor la acesta devine nerealizabilă. De aceea, legea penală pedepseşte uneori chiar pe proprietar în cazul în care prin acţiunea sa contribuie la schimbarea situaţiei de fapt a unui bun al său în dauna intereselor legitime ale altor persoane (de exemplu, distrugerile prevăzute de art. 217 alin. 2-4 C. pen. sau furtul incriminat în art. 208 alin. 3 C. pen.).

În categoria infracţiunilor contra patrimoniului se află bunurile susceptibile a fi ocrotite prin incriminarea faptelor contra patrimoniului în raport cu formele de proprietate.

Constituţia României prevede în art. 136 alin. 1 că “proprietatea este publică sau privată”, ceea ce înseamnă că alte forme de proprietate sunt de neconceput. Normele constituţionale nu menţionează în mod direct categoriile de bunuri care aparţin proprietăţii private, ci numai pe cele care formează patrimoniul public.

Art. 136 alin. 3 din Constituţie prevede că bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

De asemenea, prin Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar sunt enumerate şi alte bunuri ce aparţin proprietăţii publice.

Natura bunurilor sau afectarea lor unei utilităţi publice sunt principalele criterii prevăzute în legile menţionate pentru delimitarea bunurilor ce aparţin proprietăţii publice. Potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, statul sau unităţile administrativ – teritoriale exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public în limitele şi în condiţiile legii.

Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local . Dacă legea specială nu prevede altfel, închirierea sau concesiunea ar putea fi făcută fie unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, fie oricărei societăţi comerciale. Proprietatea publică este inalienabilă, adică bunurile din această categorie nu pot ieşi pe nici o cale din sfera proprietăţii publice.

Bunurile proprietate privată se identifică pe o cale indirectă, având acest caracter toate celelalte bunuri necuprinse în sfera proprietăţii publice. Proprietatea privată o poate avea atât statul, cât şi cetăţenii, precum şi persoanele juridice. Bunurile regiilor autonome, cu excepţia celor care fac parte din proprietatea publică şi date lor spre administrare, nu constituie proprietate de stat, ci proprietate privată a statului. Potrivit art. 5 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, în exercitarea dreptului de proprietate, regia autonomă posedă, foloseşte şi dispune, în mod autonom, de bunurile pe care le are în patrimoniu.

Preview document

Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 1
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 2
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 3
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 4
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 5
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 6
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 7
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 8
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 9
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 10
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 11
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 12
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 13
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 14
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 15
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 16
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 17
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 18
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 19
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 20
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 21
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 22
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 23
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 24
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 25
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 26
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 27
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 28
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 29
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 30
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 31
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 32
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 33
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 34
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 35
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 36
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 37
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 38
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 39
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 40
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 41
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 42
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 43
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 44
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 45
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 46
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 47
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 48
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 49
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 50
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 51
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 52
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 53
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 54
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 55
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 56
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 57
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 58
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 59
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 60
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 61
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 62
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 63
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 64
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 65
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 66
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 67
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 68
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 69
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 70
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 71
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 72
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 73
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 74
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 75
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 76
Investigarea Criminalistică a Infracțiunii de Tâlhărie - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Investigarea Criminalistica a Infractiunii de Talharie.doc

Alții au mai descărcat și

Ascultarea învinuitului sau inculpatului

Introducere Potrivit art.17 alin.1 din Codul penal al Romaniei, infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si...

Cercetarea locului faptei în cazul infracțiunilor stradale - furtul și tâlhăria

CAPITOLUL I 1. Infracţiunea de furt. Text incriminator. Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în...

Metode moderne de identificare criminalistică

Identificarea criminalistică reprezintă problema centrală a investigaţiei criminalistice. Scopul final al identificării în criminalistică îl...

Aspecte criminologice ale infracțiunilor economico-financiare

Conceptul de criminalitate Teoria economică subliniază rolul fundamental pe care îl are siguranţa şi încrederea pentru creşterea şi buna...

Truse criminalistice moderne folosite la fața locului

Introducere Este bine de ştiut faptul că printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal - aflarea...

Criminalistica

NOTIUNI GENERALE l.Notiunea de criminalistica poate fi cercetata sub trei aspecte: -o dimensiune artistica in care predomina misterul sau...

Te-ar putea interesa și

Microurme

Criminalistul român C. Turai este de părere că specialistul criminalist trebuie să aibă „răbdarea şi intuiţia unui mare artist” Pentru o mai bună...

Cercetarea Criminalistică

INTRODUCERE Evoluţia Criminalisticii în ţara noastră, se cuvine subliniat faptul că, încă de la apariţia acestei ştiinţe la sfârşitul secolului al...

Profilajul criminal în investigația criminalistică

INTRODUCERE Prezenta lucrare de licență prezintă sub diferite aspecte metodologia specifică investigării criminalistice pe baza profilajului...

Infracțiunile comise prin violență

Introducere Dreptul penal este o ramură de drept şi reprezintă ansamblul normelor juridice edictate de stat prin care se stabilesc faptele care...

Metodica Cercetării Infracțiunilor de Furt din Locuințe în Practica Organelor Judiciare ale Județului Maramureș

1. Ascultarea persoanei vătămate 15 Scopul ascultării persoanei vătămate 18 Ascultarea propriu-zisă Evaluarea declaraţiilor 2. Ascultarea...

Managementul Calitatii Unitatilor de Politie

Introducere Elaborarea strategiilor, planificarea sarcinilor şi resurselor, adoptarea deciziilor şi declanşarea acţiunilor nu sunt procese...

Cercetarea la Fața Locului în Cazul Infracțiunulior cu Arme de Foc

Actualitatea temei şi gradul de studiere a acesteia. Investigaţiile asupra acestei teme sunt consacrate unei problematici juridice importante, în...

Sinteze Criminalistica

1. Metodologia identificarii criminalistice Identificarea criminalistica poate fi definita ca un proces de constatare a identitatii unei persoane,...

Ai nevoie de altceva?