Cuprins
- CAPITOLUL I: Noțiuni introductive privind infracțiunea de trafic și consum de droguri
- 1. Traficul de droguri. Noțiune și Evoluție
- 2. Legislația română
- 3. Definiții ale infracțiunii în 10 țări din U.E
- CAPITOLUL II: Cauzele și factorii care favorizează infracțiunea de trafic și consum de droguri
- 1. Factorii: familiali, psihologici, economici, sociali, personal
- 2. Cauze: proximale și distante, normative, consumul de substanțe, influența semenilor, influența mass-media, disponibilitatea drogurilor
- CAPITOLUL III: Modalități și forme de realizare a infracțiunii de trafic și consum de droguri
- 1. Modalități de săvârșire
- 2. Statistici privind consumatorii de droguri
- CAPITOLUL IV: Efectele comiterii infracțiunii de trafic și consum de droguri
- 1. Efectele resimțite de către victimă, societate
- 1.1. Bolile infectioase dobândite în urma consumului de droguri
- 1.2. Decesul provenit în urma consumului de droguri
- 2. Efectele produse prin infracțiune
- 2.1. Efecte de natură economică
- CAPITOLUL V: Metode de prevenire a săvârșirii infracțiunii de trafic și consum de droguri
- 1. Combaterea directă a infracțiunii
- 1.1. Utilizarea investigatorilor subacoperire
- 1.2. Livrări supravegheate și procurarea drogurilor
- 1.3. Confiscarea sumelor de bani obținute din vânzarea drogurilor
- 1.4. Necesitatea prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri
- 2. Prevenirea pe zona apariției infracțiunii
- 3. Reeducarea condamnatului
- 4. Reeducarea potențialelor victime
- 5. Reintegrarea condamnatului în societate
- CONCLUZII
Extras din licență
Argument
În ceea ce privește consumul de droguri în societatea românească a devenit o problemă din ce în ce mai acută . În România, în ultimii ani s-a constatat faptul că a devenit dintr-o țară de tranzit a drogurilor într-o țară consumatoare de droguri. Mai mult, s-a constatat o creștere alarmantă a consumului de droguri în rândul populației tinere, unde pragul de vârstă la care începe consumul de droguri a scăzut din ce în ce mai mult, ajungând în jurul vârstei de aproximativ 11-12 ani. Datorită acestor lucruri care arată amploarea fenomenului ce se desfașoară în România este foarte important să se actioneze în cel mai scurt timp, rapid și eficient în găsirea și implementarea unor acțiuni concrete necesare împotriva consumului de droguri. Aceste acțiuni trebuie îndreptate în special spre adolescenți, deoarece acestia sunt cei mai vulnerabili și mai predispuși să experimenteze lucruri noi însă fără a cunoaște consecințele acțiunilor lor. În perioada adolescenței, cuprinsa între vârsta de 14 si 18 ani, în viața adolescenților se manifestă cele mai mari și mai semnificative schimbări, atât la nivelul fizic, intelectual cît și emoțional, caracterizate printr-un sentiment mai mare de independența față de familie, și de apartenență la un grupul de prieteni. De pildă, în acest interval se manifestă și primele acțiuni de rebeliune și de neacceptare a normelor sociale, printre aceste fapte regăsindu-se și consumul de droguri.
Dacă până în anul 1989 în Romînia se vorbea doar ocazional despre consumul și traficul de droguri, în prezent, acest fenomen a luat o deosebită amploare, țara noastră transformându-se dintr-o zonă de tranzit, cum era considerată încă de la începutul anilor 1990, într-o zonă atât de depozitare, cât și de consum al acestor substanțe interzise.
CAPITOLUL I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
1. Traficul de droguri. Noțiune și Evoluție
Traficul și consumul ilicit de droguri nu ține seama de frontierele naționale sau geografice ale unei țări, datorită faptului că de multă vreme a căpătat un caracter transfrontalier. În astfel de activități sunt implicate foarte multe persoane, iar veniturile obținute sunt fabuloase.
Dacă până în anul 1989 în țara noastră se vorbea doar ocazional despre droguri și traficul de droguri, în prezent, acest fenomen a luat o deosebită amploare, țara noastră transformându-se dintr-o zonă de tranzit, cum era considerată la începutul anilor 1990, într-o zonă de depozitare, dar și de consum al acestor substanțe interzise. Conform unui studiu al Agenției Naționale Antidrog, consumul oricărui drog ilicit prezintă prevalențe de două ori mai mari în rândul adulților tineri cuprins între vârstă 15-34 ani, față de cele înregistrate în populația generalăîntre vârsta de 15-64 ani, dar ratele sunt similare celor identificate în populația școlară cu vîrsta de 16 ani, unde dintre toate drogurile ilicite, canabisul continuă să fie cel pentru care toți indicatorii de monitorizare prezintă cele mai mari valori, de la prevalența consumului, la numărul capturile realizate. Principalele droguri stimulante ilicite disponibile în România sunt ecstasy, cocaina, și amfetaminele. Piața ilicită a drogurilor din România este în continuă creștere, pe fondul scăderii prețurilor drogurilor vândute cu amănuntul, în anul 2018 se înregistrează cea mai mare valoare a numărului total de capturi și a numărului de capturi de cocaină, canabis iarbă, droguri sintetice (MDMA, LSD) și benzodiazepine, realizate până în prezenti. Potrivit unui studiu al Agenției Naționale Antidrog la nivel european s-a constatat faptul că drogul ilegal consumat este canabisul, unde aproape 20 % din persoanele din grupa de vârstă 15-24 de ani declarând că au consumat canabis în ultimul an.
Afganistanul rămâne cel mai mare producător ilegal de opiu din lume și se consideră că cea mai mare parte a heroinei găsite în Europa a fost produsă acolo sau în țările vecine Iran sau Pakistan.
Potrivit unui raport întocmit de către Agenția Națională Antidrog s-a stabilit faptul că la nivel mondial, Europa, este o piață importantă pentru droguri, alimentată atât de producția internă, cât și prin traficarea drogurilor din alte regiuni ale lumii. America de Sud, vestul Asiei și nordul Africii fiind surse importante pentru drogurile ilegale care pătrund în Europa, în timp ce China este o țarăsursă pentru noile substanțe psihoactive.
Bibliografie
A. Tratate, monografii, cursuri
1. Alecu Gheorghe, Portretul unui terrorist sinucigaș, Almanahul Criminalistica, Ed. Little Star Impex S.R.L. 2002
2. Baconi Daniela și alții, Abuzul și toxicodependența. Mecanisme, manifestări, tratament, legislație, Ed. Medicală, București, 2008;
3. Boroi A., Neagu N., Radu-Sultănescu V., Infracțiuni prevăyute de Legea 143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, Ed. Rosetti, 2001
4. Chelaru Eugen, Drept civil. Persoanele, Ed. C.H.Beck, Buc., 2007;
5. Crișu Anastasia, Drept procesual penal, Ed. Hamangiu, Buc., 2011;
6. Drăgan Jenică, Substanțe chimice esențiale și precursori, Ed. Ministerului de Interne, București, 1995;
7. Mateuț Gheorghiță, Protecția martorilor. Utilizarea martorilor anonimi în fața organului procesual penal, Ed. Lumina Lex, Buc., 2003;
8. Neagu Ion, Tratat de procedură penală.Parte generală, Ed. Universul Juridic, București, 2010;
9. Neagu Ion, Tratat de procedură penală. Parte specială, Ed. Universul Juridic, Buc., 2010;
10. Pele Gh. Hurdubaie, Interpolul și criminalitatea international- București, Ed. Ministerului de Interne, 1983
11. Sandu F., Stop drogurilor, Ed. Sylvi, 2002
12. Stanciu V. V. , combaterea traficului ilicit și a contrabandei vamale cu droguri de către autoritatea vamală, Ed. Ministerului de Interne, 2002
13. Udroiu Mihail, Procedură penală. Partea generală. Partea specială, Editura C.H. Beck, București, 2010;
14. Valeria Sabău Georgeta, Traficul și consumul ilicit de droguri și precursori, Ed. Universul Juridic, București, 2010;
B. Reviste de specialitate
1. Dima Tudor, Incriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu spre o interdicție fără sancțiune penală, în Revista Dreptul nr. 1/2009;
2. Dima Tudor, Neagu C., Precursorii și traficul ilicit de droguri, Revista de drept penal nr. 1/2003;
3. Herghelegiu Liviu, Investigatori sub acoperire, în Revista de drept penal nr. 2/2005;
4. Hărăstășeanu Angela, O. Predescu, Investigatorul sub acoperire. Rolul instanțelor de judecată privind activitatea acestuia, Revista Dreptul nr. 5/2004;
5. Lașcu Laura Codruța, Investigatorul acoperit, în Revista de drept penal nr. 3/2002;
6. Lașcu Laura Codruța, Investigatorul acoperit- o nouă instituție introdusă prin Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în Revista de drept penal nr. 3/2002;
7. Turianu Corneliu, Dacă subiectul activ al unei infracțiuni poate fi și subiectul pasiv al acesteia, cu referire specială la infracțiunile de producere, consum și trafic de droguri, în Revista Dreptul nr. 1/2002;
C. Jurisprudență
1. ÎCCJ- secția penală, dec. Nr. 7051/14.12.2005;
2. Curtea Constituțională, dec. Nr. 334/2005, publicată în M.O. nr. 651 din 22 iulie 2005;
3. C.A. Constanța, secția penală, dec. Nr. 164/P din 12 noiembrie 2007;
4. C.A. Pitești, s.pen., dec. Nr. 85/A din 02.10.2008
5. C.A.P. Constanța, dec. Pen. Nr. 96/17.08.2008;
6. C.Ap. Craiova, dec.pen.nr. 81 din data de 3 iunie 2008;
7. C.Ap. Timișoara, dec.pen.nr.155/A din 11 noiembrie 2008;
8. C.E.D.O., Hotărârea din 9 februarie 1995;
9. C.Ap. Pitești, dec. Pen. Nr. 58/A din 29 mai 2008;
10. C. Ap. Craiova, S. Penală, dosar Nr. 7562/95/2014
D. Site-uri
1. http://www.emcdda.europa.eu
2. http://ana.gov.ro/
3. http://www.ugb.ro/
4. http://scoala7timisoara.ro
5. http://psihedelik.worepress.com
6. http://sanatatea.com/
E. Acte normative
1. Ordinul nr. 269/2001, privind Organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri.
2. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;
3. Constituția României;
4. Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT);
5. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope;
6. Monitorul Oficial al României
Preview document
Conținut arhivă zip
- Traficul si consumul ilicit de droguri.docx