Urmele de sânge

Introducere

De-a lungul secolelor, dar îndeosebi, de la sfârșitul secolului al XIX - lea și până în prezent perfecționarea luptei împotriva fenomenului infracțional a reprezentat o vie necesitate atât pentru societate cât și pentru juriști și celelalte categorii de persoane angrenate în lupta împotriva criminalității. Evoluția și progresele din ce în ce mai accentuate și mai evidente din majoritatea ariilor sau domeniilor umane i-au determinat pe aceștia din urmă, încrezători în aportul real al științei la aflarea adevarului, să recurgă la mijloace cât mai eficiente în scopul aflării adevărului. Astfel criminalistica a jucat un rol vital în stabilirea fenomenului infracțional, nu în ultimul rând contribuind în mare măsură la realizarea scopului procesului penal, acela că orice persoană vinovată de comiterea unei infracțiuni să fie trasă la raspundere și nici o persoană nevinovată să nu fie pedepsită.

În evoluția Criminalisticii în țara noastră trebuie subliniat faptul că încă de la apariția acestei științe, la sfârșitul secolului al XIX-lea, au existat preocupări efective ale unor oameni de știință în sensul elaborării și introducerii de elemente de criminalistică în procesul judiciar, remarcabile prin originalitatea lor.

Elaborarea primului tratat românesc de Medicină legală, în anul 1904, de către prof.dr. Nicolae Minovici, a servit și promovării unor elemente de criminalistică, întrucât lucrarea se referă la procesul de identificare pe baza urmelor de sânge.

În primii ani postbelici, paralel cu asigurarea unei dotări corespunzătoare a organelor de cercetare și urmărire penală, se înființează institute și laboratoare de specialitate în preocupările cărora au intrat nu numai problemele practice, dar și cercetarea științifică criminalistică.

Căutarea surselor de informație relevantă în plan criminalistic este considerată, pe drept, începutul strângerii probelor.

Criminalistica are un rol deosebit în asigurarea bunei pregătiri profesionale a tuturor acelora care urmează să își desfășoare activitatea în domeniul juridic, deoarece ea pornește de la datele pe care le furnizează diferite științe și de la expertiza generalizată a organelor de urmărire penală, stabilind metodele și mijloacele cele mai perfecționate pentru prevenirea infracțiunilor, identificarea făptuitorilor și aflarea adevărului.

Prezenta lucrare, intitulată ,,Studiu de caz raportat la importanța urmelor biologice de sânge în cadrul cercetării la fața locului” cuprinde cinci capitole și anume:

În primul capitol, demunit Prezentarea generală a urmelor de sânge, este definită și prezentată urma, sângele și elementele care îl alcătuiesc, cât și rolul și importanța acestuia în vederea soluționării cazului.

În al doilea capitol, intitulat Cercetarea la fața locului a urmelor de sânge, este definită și prezentată activitatea de cercetare la fața locului, actele pregătitoare, fazele cercetării la fața locului, dar și etapele care constau în Căutarea, Descoperirea, Fixarea și Ridicarea urmelor de sânge.

În al treilea capitol, demunit Interpretarea la fața locului a urmelor de sânge, sunt prezentate starea de agregare a sângelui, densitatea acestuia, forma urmelor de sânge împreună cu mecanismele de formare și importanța unei bune interpretări a acestor urme pentru aflarea cât mai multor informații.

În al patrulea capitol, denumit Expertiza biocriminalistică a urmelor de sânge, sunt prezentate aspecte generale ale expertizei, necesitatea cooperării medicului legist cu experții criminaliști. Sunt prezentate pe rând regulile tactice de dispunere a expertizei, raportul de expertiză și tipurile de conluzii.

În al cincilea capitol, care este și ultimul, demunit Studiu de caz, sunt prezentate starea de fapt și starea de drept a unei spețe în care vinovăția inculpatului a fost dovedită datorită urmelor de sânge prezente la fața locului.

În partea de final a lucrării sunt prezentate concluziile cu privire la importanța urmelor de sânge găsite la locul faptei, acestea fiind un element cu valoare deosebită în activitatea de aflare a adevărului.

Prin explicațiile date voi încerca să arăt că valoarea unui profil genetic și informațiile aduse de către acesta este o continuare a calității muncii personalului care efectuează cercetarea la fața locului și a celui care instrumentează cazul. Toate acestea au ca motivație faptul că scena infracțiunii oferă de cele mai multe ori informații prețioase despre evenimentele petrecute acolo. Aceste informații pot fi valorificate dacă sunt făcute corelații între urmele identificate, valoarea lor probatorie și metoda de investigare a acestora.