Actele de Stare Civilă în Legislația Românească

Licență
7/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept Civil
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 19108
Mărime: 75.89KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Dorian Rais, Lect. univ. Niculina Tudose
LUCRARE DE LICENTA - UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRANCOVEANU” - PITESTI - FACULTATEA DE STIINTE ADMINISTRATIVE SI ALE COMUNICARII - BRAILA

Cuprins

INTRODUCERE.2

CAPITOLUL 1 :

STAREA CIVILĂ – ACTIVITATE PUBLICĂ ÎN FOLOSUL STATULUI ŞI AL PERSOANEI

1.1. Istoricul stării civile in România.3

1.2. Autorităţi publice cu competenţe în domeniul stării civile.12

1.3. Instituţia ofiţerului de stare civilă.14

CAPITOLUL 2 :

ACŢIUNILE ŞI ACTELE DE STARE CIVILĂ

2.1. Starea civilă a persoanei fizice.17

2.2. Clasificarea acţiunilor de stare civilă.18

2.3. Înregistrările de stare civilă.22

2.4. Întocmirea actelor de stare civilă.23

2.5. Întocmirea actelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate.28

CAPITOLUL 3 :

ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ

3.1. Anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea.30

3.2. Rectificarea actelor de stare civilă.35

STUDIU DE CAZ.41

ANEXE.45

CONCLUZII.47

BIBLIOGRAFIE.51

Extras din document

INTRODUCERE

Persoana fizică este definită în societate de anumite atribute care o diferenţiază si-i conferă un anumit statut civil. Conceptul de statut civil este sinonim, de altfel, cu cel de stare civilă şi cuprinde un ansamblu de elemente prin care se individualizează o anumită persoană ca titulară de drepturi şi obligaţii, şi prin care i se stabileşte poziţia sa juridică din familia din care face parte. Starea civilă este o noţiune de sinteză deoarece ea cuprinde totalitatea elementelor cu care se determină calitatea de subiect de drepturi şi obligaţii ale persoanei fizice.

Starea civilă a oricarei persoane fizice oglindeşte succesiunea faptelor, evenimentelor care se produc independent de voinţa omului (naşterea, moartea) sau de acte juridice care se produc, ca urmare a manifestării libere de voinţa persoanei (căsătorie, divorţ, schimbare de nume). Această succesiune de fapte şi acte juridice este oglindită în starea civilă a unei persoane prin actele de stare civilă, care au menirea de a transforma posibilitatea abstractă prevazută de lege într-o realitate concretă legată de fiecare persoană fizică, al cărui conţinut este format din acte şi fapte de stare civilă. Starea civilă se întemeiază pe relaţiile ce izvorăsc din filiaţie, rudenie şi căsătorie, reflectând diferitele legături juridice ce se stabilesc între persoanele din aceeaşi comunitate familială. Poziţia juridică a persoanei în raport cu familia sa constituie elementul esenţial al stării civile.

Printre elementele stării civile, un loc principal îl are începutul şi încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei. Cu ajutorul stării civile determinăm capacitatea de folosinţă a persoanei, respectiv calitatea sa de subiect de drepturi şi obligaţii. Indiferent dacă o persoană dispune sau nu de capacitate de exerciţiu, ea are o stare civilă.

Reglementată fiind de norme juridice si personalizând omul în cadrul social dat, strânsa legatură a acesteia cu aptitudinea de a avea şi exercita drepturi sau asuma obligaţii, starea civilă a persoanei interesează în gradul cel mai înalt societatea. Tocmai de aceea organizarea activităţii de stare civilă, întelegând prin aceasta evidenţa, se realizează de către autoritatea statală prin intermediul unor organe specializate, abilitate în mod expres de lege, autorităţile administraţiei publice locale.

CAPITOLUL 1

STAREA CIVILĂ – ACTIVITATE PUBLICĂ

ÎN FOLOSUL STATULUI ŞI AL PERSOANEI

1.1. Istoricul stării civile în România

Până în secolul XVI, atât în Muntenia, cât şi în Moldova, starea civilă a persoanelor nu a făcut obiectul nici unei înregistrări laice sau religioase. Starea civilă a unei persoane se stabilea prin notorietate si posesie.

Dacă cineva contesta starea civilă stabilită prin mijloacele de mai sus, aceasta se putea dovedi cu martori şi acte de familie. Martorii erau preferaţi dintre rudele şi prietenii care se bucurau de reputaţie şi care puteau atesta naşterea, căsătoria sau moartea persoanei în cauză, fără a exista vreo sancţiune în cazul unei declaraţii nesincere.

Treptat, preoţii încep să înregistreze botezurile, cununiile şi înmormântările, la început la oraşe, apoi şi la sate, acestea fiind legate de ceremoniile religioase care se făceau cu ocazia naşterii, căsătoriei sau decesului. Primele reglementari în acest sens le găsim în „Pravila rizorului Lucaci” dată în 1581 în Moldova.

În „Pravila cea mare” a lui Matei Basarab (1640) exista o dispoziţie cu privire la evidenţa hotărârilor de divorţ. În „Capetele de poruncă” ale mitropolitului Antim Ivireanu întâlnim unele dispoziţii date preoţilor cu referire la evidenţa înmormântărilor şi întocmirea testamentelor. Dispoziţii asemănătoare întâlnim şi în Moldova, în „Pravila lui Vasile Lupu” (1646).

Unele norme referitoare la starea civilă găsim şi în „Pravilniceasca condică” a lui Alexandru Ipsilanti (1779) din Muntenia şi în „Rezumatul după Pravilele împărăteşti”, întocmit şi tipărit la Iaşi de Andronachi Donici (1814).

Evidenţa evenimentelor de stare civilă cunoaşte o oarecare reglementare abia la începutul secolului XIX, când, prin Codul Caragea – Codul civil al Munteniei din 1817 – în capitolul II, intitulat „Pentru înscrierile stării civile”, se prevedea înfiinţarea unei condici pentru fiecare judeţ, în vederea înscrierii evenimentelor de stare civilă. Condicile erau date în grija preoţilor, iar mitropolia avea sarcina să supravegheze modul de întocmire şi de păstrare a acestora .

Odată cu „Regulamentul Organic” din Muntenia (1831) şi Moldova (1832) se poate vorbi de introducerea organizată a evidenţei stării civile, care era lăsată tot în atribuţiile preoţilor. Prin acesta s-au introdus condici pentru starea civilă, denumite „mitrice”.

„Acţiunile mitricei – spunea Regulamentul Organic – slujesc spre deosebirea celor trei epoci ale vieţii omului, adică a naşterii, căsătoriei şi a mutării din viaţă”.

Evidenţa acestor evenimente era determinată de necesitatea de a cunoaşte relaţiile de familie, ca şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor care nu puteau fi dovedite decât prin înscrisurile stării civile.

Ministerele de Interne din Muntenia şi Moldova au fost însărcinate cu întocmirea modelului condicilor de stare civilă, care erau tipărite, pentru fiecare ţinut sau judeţ, de mitropolie sau episcopie.

Preview document

Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 1
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 2
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 3
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 4
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 5
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 6
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 7
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 8
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 9
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 10
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 11
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 12
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 13
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 14
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 15
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 16
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 17
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 18
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 19
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 20
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 21
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 22
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 23
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 24
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 25
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 26
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 27
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 28
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 29
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 30
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 31
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 32
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 33
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 34
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 35
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 36
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 37
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 38
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 39
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 40
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 41
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 42
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 43
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 44
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 45
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 46
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 47
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 48
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 49
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 50
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 51
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 52
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 53
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 54
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 55
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 56
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 57
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 58
Actele de Stare Civilă în Legislația Românească - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Actele de Stare Civila in Legislatia Romaneasca.doc
  • Nota de sustinere.doc
  • Prima pagina.doc

Alții au mai descărcat și

Istoricul Stării Civile în România

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALA 1.1 PREZENTAREA INSTITUTIEI Sectorul 2 este situat în partea de nord-est a Bucurestilor, cu prelungiri în zona...

Condițiile de Formă ale Căsătoriei

SECŢIUNEA I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND CONDIŢIILE DE FORMĂ ALE CĂSĂTORIEI Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o...

Atribute de Identificare ale Persoanei Fizice

INTRODUCERE În acest proiect îmi propun să analizez atributele de identificare ale persoanei fizice Lucrarea va fi structurată în patru capitole...

Nedemnitatea Succesorală

INTRODUCERE Motivarea alegerii temei Rolul pe care dreptul succesoral este chemat să-l joace în viaţa juridică română reclamă o bună cunoaştere...

Acțiunile de stare civilă

Starea civilă a persoanei fizice – noţiune, conţinut Starea civilă (sau statutul civil) al persoanei constituie un alt element sau atribut...

Succesiunea

Proprietatea este dreptul unei persoane de a folosi si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însa în limitele determinate de lege....

Drept Civil al Republicii Moldova

I.1.1. Notiunea de drept Cuvîntul “Drept” este folosit în mai multe sensuri. El deriva de la latinescul “ directus”, luat sens metaforic (...

Nulitatea Actelor de Procedură

1. Nulitatea actelor de procedură 1.1. Noţiune Pentru nerespectarea condiţiilor prevăzute de legiuitor cu privire la actele de procedură civilă...

Te-ar putea interesa și

Actele Administrative de Autoritate

INTRODUCERE Societatea româneasca, statul si mai ales administratia publica sunt în fata unor provocari dificile, esentiale generate de evolutia...

Autoritatea Militara - Rolul Acesteia in Realizarea Apararii Nationale

INTRODUCERE Am ales aceasta tema întrucât utilitatea unei astfel de abordari a fenomenului militar din perspectiva stiintelor juridice este...

Protecția Juridică a Copilului în România

PREAMBUL Ne-am întrebat, oare, vreodată, cum ar fi lumea fără copii, ce sens ar avea existenţa noastră fără acea picătură de divinitate dăruită...

Statutul Funcționarilor Publici

Statul , cea mai importanta institutie a societatii , este privit ca “suma “a trei elemente :teritoriul , populatia (natiunea) si suveranitatea...

Protecția Juridică a Copilului în România

SECTIUNEA I. EVOLUTIA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE COPILULUI ÎN DOCUMENTELE INTERNATIONALE La nastere omul este imatur si slab echipat fizic,...

Cariera Funcționarului Public

ARGUMENT Începutul anilor 2000 este marcat de un sir de schimbări radicale în administratia publică. Aceste schimbări vizează în modul cel mai...

Analiza Comparativa Romania-Franta

“Propuneri privind conceperea si constituirea sistemului educativ privind functionarul comunitar roman”. ARGUMENT Începutul anilor ’2000 este...

Propuneri privind Conceperea și Constituirea Sistemului Educativ și Instituțional pentru Pregătirea Funcționarului Comunitar Roman

“Propuneri privind conceperea si constituirea sistemului educativ privind functionarul comunitar roman”. ARGUMENT Începutul anilor ’2000 este...

Ai nevoie de altceva?