Conditii de Validitate ale Contractului de Donatie

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Conditii de Validitate ale Contractului de Donatie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 70 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Miruna Mihaela Tudorascu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Cuprins

I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTRACTUL DE DONAŢIE 3
I.1. NOŢIUNE. CARACTERE JURIDICE. INTERPRETAREA ŞI DELIMITAREA CONTRACTULUI DE DONAŢIE DE ALTE OPERAŢIUNI JURIDICE 3
I.1.1. Scurt istoric al contractului de donaţie 3
I.1.2. Noţiune 5
I.1.3. Caractere juridice 5
I.1.4. Interpretarea şi delimitarea contractului de alte operaţiuni juridice 6
II. CONDIŢII GENERALE ALE CONTRACTULUI DE DONAŢIE 8
II.1. CONDIŢII DE FOND 8
II.1.1. Consimţământul 8
II.1.1.1. Condiţiile de valabilitate a consimţământului. 8
II.1.1.1.1. Consimţământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ 8
II.1.1.1.2. Consimţământul trebuie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice 9
II.1.1.1.3. Consimţământul trebuie să fie exteriorizat 9
II.1.1.1.4. Consimţământul trebuie să nu fie alterat printr-un viciu de consimţământ 10
II.1.1.2. Vicii de consimţământ 10
II.1.1.2.1. Eroarea 10
II.1.1.2.2. Dolul sau viclenia 12
II.1.1.2.3. Violenţa 13
II.1.3. Obiectul actului juridic 13
II.1.3.1. Condiţii generale 14
II.1.3.2. Condiţiile speciale 15
II.1.4. Cauza 15
II.1.4.1. Elementele cauzei 15
II.1.4.1.Condiţiile de valabilitate ale cauzei 16
II.1.5. MODALITĂŢILE CONTRACTULUI DE DONAŢIE 17
II.1.5.1. Termenul 17
II.1.5.2. Condiţia 18
II.1.5.3. Sarcina 19
Sarcina constă într-o obligaţie de a da, de a face, de a nu face impusă de dispunător gratificatului. 19
II.2. CONDIŢII GENERALE DE FORMĂ ALE CONTRACTULUI DE DONAŢIE 20
II.2.1. Clasificarea condiţiilor de formă 21
II.2.1.1. Forma cerută ad validitatem 21
II.2.2.2. Forma cerută ad probationem 22
II.2.2.3. Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi 22
III: CONDIŢIILE SPECIALE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE DONAŢIE 24
III.1. CONDIŢII DE FOND 24
III.1.1. Capacitatea juridică a părţilor 24
III.1.1.1. Incapacitatea de a dispune 24
III.1.1.2. Incapacitatea de a primi 25
III.1.1.2.1. Incapacităţi absolute de a primi 26
III.1.1.2.2. Incapacităţile relative de a primi 27
III.1.1.2.3. Dispoziţiile universale făcute în favoarea unor rude determinate. 28
III.1.1.2.4. Sancţiunea incapacităților speciale de a face şi de a primi donaţii. 29
III.1.2. Obiectul contractului de donaţie 30
III.1.3. Cauza contractului de donaţie 31
III.2. Condiţii de formă a contractului de donaţie 32
III.2.1. Statul estimativ 34
IV. PRINCIPIUL IREVOCABILITĂŢII DONAŢIILOR 35
IV.1. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor 35
IV.2. Clauze admise în contractul de donaţie 36
V. REVOCAREA DONAŢIILOR ÎNTRE SOŢI 38
VI. TIPURILE DONAŢIILOR CE DERIVĂ DIN CONTRACTUL DE DONAŢIE 40
VI.1. Donaţiile indirecte 40
VI.1.2. Remiterea de datorie 40
VI.1.2. Renunţarea la un drept 41
VI.2. Donaţii deghizate 41
VI.3. Darurile Manuale 42
VI.4. Darurile de nuntă 43
VI.5. Donaţia cu sarcini 44
VII. EFECTELE DONAŢIILOR ÎNTRE PĂRŢI 47
VII.1. Efectul translativ al contractului 47
VII.2. Obligaţiile donatorului 48
VII.2.1. Obligaţia de predare 48
VII.2.1. Obligaţia de garanţie 50
VII.2.2. Obligaţiile donatarului 52
VII.3. Efectele donaţiei în ceea ce-i priveşte pe terţi 55
VIII. SPEŢE 58
IX. CONCLUZII 65
X. BIBLIOGRAFIE: 68

Extras din document

I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTRACTUL DE DONAŢIE

I.1. NOŢIUNE. CARACTERE JURIDICE. INTERPRETAREA ŞI DELIMITAREA CONTRACTULUI DE DONAŢIE DE ALTE OPERAŢIUNI JURIDICE

I.1.1. Scurt istoric al contractului de donaţie

Potrivit concepţiei romane care a fost însuşită de legislaţiile de origine latină, contractul este prezentat ca unul din izvoarele obligaţiilor. La rândul lor, obligaţiile sunt definite ca simple raporturi juridice care iau naştere, între două sau mai multe persoane, prin acte sau fapte juridice.

Poziţia contractului în raport cu instituţia „obligaţiilor” îl prezintă ca fiind principalul izvor al obligaţiilor, fără a fi şi singurul. Alături de contract figurează ca izvor al obligaţiilor quasi contractul, delictul civil şi quasi delictul civil .

Materia contractelor speciale, ca parte integrantă a dreptului privat, a obligaţiilor civile şi comerciale are ca obiect de reglementare instrumentele juridice prin intermediul cărora se realizează, de regulă, circulaţia bunurilor (de exemplu, vânzarea - cumpărarea, donaţie, schimbul, împrumutarea), folosinţă şi conservarea lor (de exemplu, locaţiunea, depozitul) ori crearea de valori (de exemplu antrepriza) .

În dreptul roman contractul de donaţie (practum donatignis) era recunoscut ca o înţelegere neformală prin care o parte, donator, pune la dispoziţia unei alte părţi, donatar, valori din patrimoniului său, cu scopul măririi patrimoniului, celui din urmă (animus donandi).

Donaţia poate fi înfăptuită în diverse forme juridice: transmiterea nemijlocită a dreptului de proprietate asupra bunului, în particular, plata sumei de bani, în forma acordării dreptului de servitute etc.

Un caz aparte al donaţiei era promisiunea de a pune ceva la dispoziţie, de a săvârşi acţiuni determinate - promisiunea de donaţie.

Deci, încă legislaţia romană privea donaţia ca un act prin care o parte numită, donator, îşi micşorează patrimoniul în favoarea celeilalte părţi, numită donatar, cu scopul de a o îmbogăţi .

Contractul de donaţie nu era recunoscut de către clasicii jurişti romani ca un contract tipic (contractus), dar se atribuia la contracte, nefiind inclus nici într-o categorie dintre acestea.

În lumina legislaţiei civile române, în art. 801 Cod civil se prevede că „donaţia este un act de liberalitate prin care donatorul dă invocabil un lucru donatarului care-l primeşte”.

După cum rezultă din această definiţie, ceea ce caracterizează donaţia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul fără echivalent, cu intenţia de a face o donaţie (animus donandi). Este necesar, fireşte, ca mobilul, care a generat intenţia de a face liberalitate să nu fie contrar dispoziţiilor legale.

Astfel, donaţia este acel contract prin care o persoană numită donator, transferă în mod definitiv şi irevocabil un drept (real sau de creanţă) al său asupra unui sau mai multor bunuri determinate unei persoane, numită donatar care îl acceptă.

Ceea ce caracterizează donaţia este faptul că transmiterea dreptului asupra bunului donat se face de către donator cu intenţia de a-l gratifica pe donatar, deci fără a primi ceva în schimb.

Nu trebuie să se confunde donaţia cu mandatul gratuit, împrumutul fără dobândă cu depozitul gratuit etc., deoarece aceste din urmă contracte sunt doar acte dezinteresate, cărora nu li se aplică regulile de la donaţii .

I.1.2. Noţiune

Potrivit art. 801 Cod Civil, donaţia este un contract solemn prin care o parte, numită donator, cu intenţie liberală îşi micşorează irevocabil patrimoniul său în favoarea celeilalte părţi, numită donatar, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie.

Prin contractul de donaţie se realizează un transfer al unor drepturi, reale sau de creanţă, din patrimoniul donatorului, fără echivalent.

Se produce deci, o sărăcire a patrimoniului donatorului şi o îmbogăţire corespunzătoare a patrimoniului donatarului, dar, spre deosebire de îmbogăţirea fără just temei, în cazul donaţiei cauza o constituie voinţa liberă a donatorului exprimată în forma ceruta de lege (animus donandi) şi cu acceptarea donatorului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Conditii de Validitate ale Contractului de Donatie.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE SPECIALITATEA DREPT