Condițiile de Valabilitate ale Actelor Juridice Civile

Caracteristica generală a tezei

“Întreaga viaţă a omului, de la naştere ori în legătură cu acest moment, şi până la moarte, dar şi în privinţa acestui eveniment legat de lăsământul succesoral, este reglementată în aspectele sale esenţiale de normele dreptului civil.

Instituţiile juridice aparţinătoare acestei ramuri a dreptului contribuie într-o măsură importantă la reglementarea vieţii persoanei juridice, de la înfiinţare, ori în legătură cu acest proces şi până la încetarea ei prin reorganizare şi dizolvare, ba chiar şi în privinţa consecinţelor ce decurg din aceste măsuri.”

Mihail Eliescu, Traian Ionaşcu, Tutor R. Popescu, Ilie Stoenescu

Toata viaţa omului este reglementată de normele juridice, astfel realizându-şi diferite aspiraţii, diferite necesităţi el intră în contact cu alte persoane, săvârşeşte anumite acţiuni cu sau fără intenţia de a produce efecte juridice.

Anume pornind de aici, putem uşor releva esenţa şi necesitate actului juridic civil, acel institut necesar pentru dezvoltarea societăţii în plan social, juridic, economic.

Actul juridic fiind manifestarea de voinţă în scopul de a produce efecte juridice, adică de a crea, modifica sau stinge un raport juridic, în temeiul şi în limitele stabilite de lege.

Ca orice operaţie juridică, actul juridic civil nu se confundă cu înscrisul probator, care în vorbirea curentă este denumit tot „act”. Încă din dreptul roman se face distincţia între „negotium”, ca operaţiune juridică, manifestare de voinţă şi „instrumentum”, mijlocul probator. Astfel, când este vorba de un contract de vânzare, se distinge între operaţia însăşi de vânzare (negotium) şi înscrisul care constată această vânzare.

Actul juridic constituie principalul izvor al vieţii reglementate de norma de drept. El reprezintă în sfera în care se înscrie activitatea umană conştientă, proiectarea voinţei omului în vederea realizării anumitor aspiraţii, scopuri sau dorinţe.

Aşa deci, altfel zis prin actul juridic oamenii se orientează către un scop bine definit, concordant cu legea şi ocrotit de ea, de natură să satisfacă nevoile materiale şi spirituale ale fiinţei umane.

Sistemul juridic al dreptului civil constituie un ansamblu compus din elemente variate, dar care prin specificul şi esenţa lor formează o unitate închegată unele fiind, de natură normativă, altele de natură ideologică şi nu în ultimul rând de natură psihologică şi instituţională.

În lumina celor arătate, orice relaţie juridică de ordin civil apare ca un studiu obligatoriu în procesul de realizare a prerogativelor de ordin social sau economic în cadrul societăţii contemporane.

Problema care s-a pus în literatura juridică de specialitate este aceea de a şti dacă un anumit act juridic civil poate exista fără a întruni acele condiţii de valabilitate cerute de lege.

Astfel, fiecare act juridic în parte trebuie să întrunească în mod obligatoriu acele patru condiţii esenţiale (consimţământul, obiectul, cauza şi capacitatea) şi doar după caz unor categorii de acte juridice civile sunt înaintate şi cerinţe facultative, fără de care acestea nu pot fi socotite valabile şi nu pot produce efecte juridice.

Apariţia actului juridic civil este într-un anumit sens, determinată de existenţa normelor juridice şi de necesităţile umane, scopurile urmărite de societate. Dar, concomitent cu atingerea scopurilor generale ale societăţii, fiecare om individual îşi atinge propriul scop, astfel satisfăcându-şi cerinţele înaintate.

Încheierea anumitor acte juridice civile, persoanele intră în raporturi juridice cu alte persoane, supunându-se în ce priveşte comportamentul, unor norme cuprinse în act sau lege şi în mod invers.

Aprecierea pozitivă cu privire la oportunitatea şi utilitatea temei este evidenţiată de faptul ca actele juridice civile devenind din ce în ce mai răspândite şi mai variate, se simte nevoia de a le învăţa tot mai aprofundat şi mai amănunţit, pentru o uşoară folosire.

Consider chiar că studierea acestei instituţii de drept civil reprezintă o necesitate nu doar juridică ci şi socială şi economică. Aş putea astfel numi actul juridic drept începutul relaţiilor social-economice, totuşi această afirmaţie având un aspect restrâns.

Instituţiile ce urmează a fi tratate în această lucrare sunt cercetate şi înfăţişate în raport cu legislaţia în vigoare.

Pornind de la condiţiile propuse de Codul Civil, vom încerca de a desfăşura în mod avantajos fiecare condiţie în parte, pentru a putea mult mai uşor a înţelege locul şi importanţa fiecărei condiţii de valabilitate în cadrul actului juridic civil.

Prin forţa lucrurilor, având la dispoziţie ca ghid o serie de lucrări atât autohtone cât şi străine şi nu în ultimul rând legislaţia Republicii Moldova în vigoare, voi încercă să expun acele codiţii necesare valabilităţii actelor juridice civile.

Punând în mare măsură accentul pe aceste condiţii este uşor de evidenţiat că orice act juridic civil pentru a fi socotit valabil individual necesita întrunirea cumulului de condiţii pentru a fi socotit valabil şi în mod continuu de a produce efectele juridice necesare pentru care a fost întocmit.