Particularitati ale Asigurarilor Facultative

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Particularitati ale Asigurarilor Facultative.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 134 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domenii: Drept Civil, Asigurari

Cuprins

1. Necesitatea, trăsăturile, evoluţia şi importanţa asigurărilor în viaţa
economico-socială
Necesitatea asigurărilor
Noţiunea de asigurare 6
Definiţia conceptului de asigurare .
Aspectul economic al asigurării
Asifgurarea din punct de vedere juridic
Asigurarea din punct de vedere financiar
Alte aspecte economice şi financiare ale asigurării
Criterii de clasificare a asigurărilor
Apariţia şi evoluţia asigurărilor în România
Apariţia şi evoluţia asigurărilor până în 1990
Asigurările în procesul tranziţiei la economia de piaţă
1.5 Impactul asigurărilor asupra economiei
2. Prezentarea activităţii S.C. ASIROM S.A şi a Sucursalei judeţene ASIROM Focşani 19
2.1 Prezentarea activităţii S.C. ASIROM S.A.
2.2 Locul S.C. ASIROM S.A. pe piaţa asigurărilor
2.3 Activitatea şi organizarea Sucursalei judeţene S.C. ASIROM S.A. Focşani
3. Forme de asigurare de răspundere civilă practicate la Sucursala judeţeană
S.C. ASIROM S.A Focşani
3.1 Caracterizarea generală a asigurărilor de răspundere civilă
3.2 Locul asigurărilor de răspundere civilă în activitatea Sucursalei ASIROM Focşani
3.3 Tipul de contracte de asigurări de răspundere civilă
3.3.1 Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto
3.3.2 Asigurarea facultativă de răspundere civilă legală
3.3.3 Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente
de autovehicule cu valabilitate numai în afara teritoriului României
3.3.4 Asigurarea de răspundere civilă profesională pentru experţi contabili
şi contabili autorizaţi
3.3.5 Asigurarea de răspundere civilă cu urmare a vătămării corporale sau a
decesului terţilor persoane în legătură cu activitatea de vânătoare
3.3.6 Asigurarea facultativă de răspundere civilă profesională a medicilor şi
farmaciştilor
4. Analiza veniturilor din prime, a cheltuielilor privind despăgubirile şi a eficienţei economico-sociale a asigurărilor de răspundere civilă practicate la Sucursala
S.C. ASIROM S.A. Focşani
4.1 Stabilirea primelor de asigurare şi analiza veniturilor din prime la asigurările de
răspundere civilă
4.1.1 Stabilirea primelor de asigurare la asigurările de răspundere civilă4.1.2 Analiza veniturilor din prime la S.C. ASIROM S.A. şi la Sucursala
Focşani
4.2 Analiza plăţilor privind indemnizaţiile datorate asiguraţilor la asigurările de
răspundere civilă ale Sucursalei judeţene ASIROM Focşani
4.2.1 Constatarea producerii evenimentelor asigurate, stabilirea
4.2.2 Analiza cheltuielilor privind despăgubirile la S.C. ASIROM S.A. şi la
Sucursala din Focşani a acesteia
4.3 Analiza eficienţei economico-socială a asigurărilor de răspundere civilă practicate
la Sucursala judeţeană ASIROM Focşani
4.3.1 Criterii şi indicatori de exprimare a eficienţei asigurărilor de răspundere
civilă
4.3.2 Analiza principalilor indicatori de eficienţă a asigurărilor de răspundere
civilă practicată la Sucursala ASIROM Focşani
5. Posibilităţi de amplificare şi diversificare a asigurărilor de răspundere civilă
5.1 Situaţia asigurărilor de răspundere civilă pe plan mondial
5.2 Căi de creştere a eficienţei, de amplificare şi diversificare a asigurărilor de
răspundere civilă la S.C. ASIROM S.A.
6. Concluzii şi propuneri
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

NECESITATEA, TRĂSĂTURILE, EVOLUŢIA ŞI IMPORTANŢA ASIGURĂRILOR ÎN VIAŢA ECONOMICO-SOCIALĂ

NECESITATEA ASIGURĂRILOR

Producţia de bunuri materiale reprezintă condiţia existenţei şi dezvoltării societăţii omeneşti. Fiind un proces permanent şi neîntrerupt, producţia de bunuri determină raporturi de intercondiţionare între om şi natură prin intermediul cărora, anumite obiecte sunt desprinse din mediul lor natural şi sunt prelucrate şi adaptate nevoilor vieţii oamenilor.

De-a lungul timpului, omul a reuşit să cunoască natura, să descopere legile care o guvernează, însă, pe măsura dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, activitatea sa economocă, existenţa sa ca persoană, continuă să fie ameninţată de o multitudine de fenomene. Astfel de evenimente pot provoca pagube importante oamenilor, societaţii în general şi ca urmare, aceştia trebuie să le cunoască pentru a se putea proteja împotriva lor.

Forţele naturii pot declanşa calamităţi cu efecte grave asupra societăţii omeneşti cum ar fi: seceta, ploile torenţiale, îngheţul, inundaţiile, cutremurele de pământ, trăsnetul, incendiile, etc. Multe cauze naturale pot genera decese, boli şi îmbătrânirea oamenilor, pot afecta evoluţia plantelor sau animalelor.

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii determină creşterea producţiei, uşurarea muncii şi progresul social, însă uneori poate genera accidente care să afecteze mijloacele de protecţie, bunurile de consum sau viaţa oamenilor.

Omul, prin modul necorespunzător în care îşi îndeplineşte atribuţiile ce-i revin în activitatea economică sau prin comportamentul necorespunzător în societate, poate provoca pierderi importante semenilor săi (nepriceperea în folosirea tehnicii, săvârşirea unor delicte, etc.) .

Unii factori social-economici pot de asemenea să genereze pagube. Se au în vedere aici crizele economice, inflaţia, şomajul, conjunctura economică nejavorabilă, etc.

Aceste cauze generatoare de pagube pot fi grupate în doua categorii:

- independente de voinţa omului, având caracter obiectiv, în această categorie incluzându-se forţele distructive ale naturii care nu pot fi controlate şi evitate de om (furtună, grindină, cutremure, secetă, etc.) ;

legate de comportamentul omului, având caracter subiectiv, din această categorie făcând parte acele comportamente care pot genera accidente cu efecte grave umane şi materiale (imprudenţă, neatenţie, etc.) .

În practica internaţională a asigurărilor, unele dintre evenimentele care provoacă pagube materiale sau afectează viaţa şi integritatea corporală a oamenilor, sunt denumite generic “catastrofe naturale”, în timp ce altele sunt considerate “catastrofe tehnice”.

În categoria catastrofelor naturale se include: inundaţiile, furtunile, seismele, seceta şi incendiile provocate de temperaturi caniculare şi care transormă vegetaţia forestieră în serum, frigul şi îngheţul, alte catastrofe naturale. Mărimea pagubelor provocate de catastrofele naturale depinde de puterea de distrugere a forţelor naturii, de acţiunea factorului uman, ca şi de elementele aleatorii.

În categoria catastrofelor tehnice sunt incluse sinistrele care au o legătură nemijlocită cu activitatea omului. Este vorba de incendii şi explozii, accidente de aviaţie, accidente maritime, lacustre şi fluviale, accidente rutiere şi feroviare, accidente produse în mine şi cariere, prăbuşiri de clădiri şi lucrări de artă, etc.

Daunele produse de catastrofele naturale ori de cele tehnice se mai grupează în funcţie de mărimea acestora în: mici, mijlocii şi mari. Se mai face distincţie între daunele totale înregistrate în urma unei catastrofe şi cele protejate prin măsuri speciale. (5. p. 23)

În concluzie, pericolele la care sunt supuşi oamenii şi bunurile sunt multiple şi variate. De-a lungul anilor, oamenii, însă, nu au stat pasivi în faţa vitregiei naturii, ei au căutat să se apere împotriva catastrofelor naturale şi a accidentelor de tot felul, să le prevadă, să le prevină sau să le micşoreze efectele devastatoare, ori de câte ori acest lucru a fost posibil. Alături de aceste măsuri luate de oameni, ideea de asigurare a bunurilor, persoanelor şi a răspunderii civile la diferite societăţi de asigurari şi reasigurarea a fost salvatoare pentru omenire. Activitatea de asigurare apare în societate ca un proces economico-social necesar şi abiectiv care vizează în principal asigurarea continuităţii procesului de producţie. (20. p. 48)

NOŢIUNEA DE ASIGURARE

DEFINIŢIA CONCEPTULUI DE ASIGURARE

De-a lungul timpului, viaţa şi bunurile oamenilor au fost ameninţate de nenumărate pericole. Existenţa diferitelor generatoare de pagube potenţiale la care erau expuse activităţile sau însăşi persoana lor. Asemenea mijloace au la bază prevenirea, asistenţa şi prevederea.

Prevenirea constituie cel mai bun mijloc de protecţie, dar nu este întotdeauna posibilă, mai ales dacă riscurile sunt generate de forţele dezlănţuite ale naturii.

Asistenţa reprezintă o acţiune ce vizează repararea daunelor. Ea este incertă şi nu întotdeauna suficientă, neputănd repara decât parţial şi momentan pagubele suferite.

Prevederea implică constituirea anticipată a unor resurse pentru nevoi viitoare. Cea mai reuşită şi mai eficientă formă a prevederii este asigurare. (15. p. 11)

De-a lungul timpului în literatura de specialitate, s-au conturat multiple păreri în legătură cu noţiunea de asigurare.

Florian Bercea este de părere că asigurarea acţionează în strănsa legătură cu existenţa în activitatea economică a unor riscuri comune a căror producere poate provoca pagube importante economiei naţionale şi populaţiei. Existenţa riscurilor comune determină la rândul ei formarea comunităţii de risc, compusă din persoane fizice şi juridice, care acceptă achitarea primelor de asigurare unei instituţii specializate în vederea constituirii fondului de asigurare. (21. p. 22)

Fisiere in arhiva (3):

  • Particularitati ale Asigurarilor Facultative
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Particularitati ale Asigurarilor Facultative.doc