Terții în dreptul civil

Capitolul I. Aspecte introductive

“Terţii în procesul civil” este o lucrare ce încearcă să analizeze părtile din procesul civil, instanţa de judecată, procurorul, însă accentul se va pune pe acele persoane ce au calitatea de terţi în procesul civil.

Lucrarea a fost structurată pe patru capitole, după capitolul de introducere astfel:

- în capitolul II, care este şi capitolul central al lucrarii, accentul se va pune pe terţii din procesul civil, îndeosebi pe formele prin care aceştia pot participa la judecată şi anume prin intervenţie voluntară si intervenţie forţată

- în capitolul III va fi prezentata, pe scurt, participarea procurorului la judecata cu formele sub care acesta poate participa la procesul civil

- în capitolul IV accentul se va pune pe reprezentarea partilor in procesul civil, atât prin intermediul mandatarului avocat cât şi prin intermediul mandatarului neavocat

În realizarea lucrării s-a ţinut cont şi de prevederile Noului Cod de procedură civilă care aduce o serie de schimbări, prin care, noua reglementare pune, în mare parte, accent pe eficientizarea procedurilor, previzibilitatea desfăşurării procesului, precum şi pe responsabilizarea participanţilor la judecarea cauzelor prin reglementarea, cel puţin la nivel teoretic, a unei proceduri comune clară, structurată şi previzibilă, noi proceduri speciale rapide ce pot soluţiona eficient anumite tipuri de cauze, precum şi un sistem al căilor de atac mai eficient.

De asemenea parcursul noii proceduri de drept comun în primă instanţă este mult mai previzibil pentru părti, reglementându-se în mod expres anumite etape procesuale şi durata acestora şi introducându-se mijloace noi ce sporesc celeritatea procesului. În plus, părtile trebuie să fie mult mai diligente în exercitarea şi apărarea drepturilor lor procesuale în caz contrar riscând sancţiuni severe.

Avantajele noului cod de procedură civilă :

- Noi proceduri speciale mai eficiente (exemple: evacuare, uzucapiune, cereri de valoare redusă);

- Schimbarea sistemului căilor de atac (singura cale ordinară de atac este apelul);

- Reglementarea mijloacelor moderne de comunicare a actelor de procedură;

- Etapizarea clară a fazelor procesuale;

- Obligarea instanţei la estimarea fazei cercetării procesului;

- Reglementarea expresă a posibilităţii folosirii înregistărilor audio şi video în instanţă;

- Procedura de dezlegare prealabilă a unor probleme de drept;

- Posibilitatea obţinerii unei singure încuviinţări silite pentru întreg teritoriul ţării;

- Sporirea competenţei teritoriale ale executorului judecatoresc;

- Modificarea regimului returnarii cauţiunii;

Introducerea în cauză a unei persoane care nu a fost solicitată nici de către reclamant nici de către pârât, conduce în mod inevitabil la nesocotirea principiului disponibilităţii. Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedura civilă, o atare posibilitate îi va fi recunoscută judecătorului, această prerogativă manifestandu-se distinct în funcţie de caracterul contencios sau necontencios al procedurii. În cazul procedurii necontencioase (dar şi în cazurile expres prevăzute de lege), introducerea terţilor în proces se va face de către judecător, chiar peste împotrivirea părţilor. Dimpotrivă, în cadrul procedurii contencioase, dacă părţile se opun, instanţa îşi va respinge propria cerere de introducere a terţului în proces

O altă noutate privitoare la terţi se referă la faptul că prin noua reglementare procesuală se instituie dispoziţii corespunzătoare celor din materia intervenţiei astfel, vor exista două faze în cererea de chemare în garanţie şi în arătarea titularului dreptului – admiterea în principiu şi judecarea cererii; aceasta este o soluţie benefică pentru o mai bună administrare a justiţiei şi pentru rezolvarea cererilor inadmisibile cu mai mare celeritate.

Capitolul II. Terţii în procesul civil

2.1. Precizări introductive privind participarea terţilor la judecată

Procesul civil este o activitate desfăşurată de către instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţă a justiţiei în pricinile civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor deduse judecăţii şi executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevăzute de lege

Judecata contencioasă spre deosebire de cea necontencioasa sau graţioasa – are, în mod necesar cel puţin două părţi: “o parte reclamantă” şi “o parte pârâtă”, acestea sunt subiecte principale în judecată, faţă de terţi, faţă de toţi ceilalţi, străini de judecată, hotărârea instanţei fiind un res inter alios acta

După o schemă minimă şi originara “părţi” în raportul procesual civil sunt subiectele raportului substanţial: creditorul – în sens generic – este “partea reclamantă”, debitorul – în acelaşi sens – este “partea parată”, terţii se afla în afara raportului procesual şi sunt străini de acesta