Cambia

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Comercial
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 120 în total
Cuvinte : 44458
Mărime: 193.74KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector drd Tuleasca
licenta la cig

Cuprins

1. Noţiunea şi caracterele cambiei.3

1.1 Definirea cambiei, subiecte, mecanism şi forme.3

1.2 Trăsăturile cambiei.5

1.3 Funcţiile cambiei.8

1.4 Emiterea şi condiţiile de validitate ale cambiei.10

1.4.1 Condiţiile de fond si condiţiile de formă.10

1.4.2 Elementele facultative ale cambiei.23

1.5 Natura juridică a cambiei.25

1.6 Reprezentarea cambială.27

1.7 Cambia în alb.32

2. Circulaţia şi acceptarea cambiei.36

2.1 Girul.37

2.1.1 Definirea şi condiţiile de valabilitate ale girului.37

2.1.2 Formele girului.41

2.1.3 Efectele girului.43

2.1.4 Girurile improprii.45

2.2 Acceptarea cambiei.49

2.2.1 Condiţiile acceptării.51

2.2.2 Efectele acceptării.55

2.2.3 Revocarea acceptării.57

2.2.4 Acceptarea extraordinară.58

2.3 Avalul.63

2.3.1 Definirea şi natura juridică ale avalului .63

2.3.2 Condiţiile de valabilitate.66

2.3.3 Efectele avalului.68

3. Plata cambiei.72

3.1 Scadenţa cambiei.72

3.2 Reguli speciale privind plata cambiei prin intervenţie.79

3.3 Consecinţele neplăţii.81

3.3.1 Mijloace de valorificare în caz de refuz de plată.81

3.3.2 Regresul în caz de neacceptare/neplată.84

3.3.3 Executarea cambială.91

3.3.4 Excepţii cambiale.94

3.3.5 Acţiuni extracambiale.97

3.4 Centrala Incidentelor de Plăţi.100

Anexe

Bibliografie

Extras din document

Introducere

În perioada economiei comuniste, instrumentele de plată nu îşi găseau utilitatea pe piaţa internă din România, şi, drept urmare, au fost neglijate, fiind foarte greu pentru economiştii şi juriştii români să îşi formeze o bază teoretică în acest domeniu. În acest timp ele au continuat însă să ocupe un loc important pe plan internaţional. Trecerea la economia de piaţă, dezvoltarea şi diversificarea comerţului, sporirea relaţiilor comerciale internaţionale, au readus mijloacele de plată în atenţia specialiştilor români.

Creşterea economică ce s-a realizat după 1989, creşterea considerabilă a tranzacţiilor economice atât pe plan naţional cât şi internaţional a dat naşterea unei necesităţi stringente de a folosi şi alte mijloace de plată decât banii. Această necesitate a fost satisfăcută prin utilizarea instrumentelor de plată, un loc important în rândul acestora ocupându-l cambia.

Datorită uşurinţei circulaţiei, eficienţei sporite şi siguranţei oferite de cambie, ea este folosită atât în comerţul bancar, în relaţiile dintre agenţii economici cât şi în relaţiile dintre necomercianţi-persoane fizice sau juridice. Titlul cambial poate fi utilizat atât în tranzacţiile de pe piaţa internă, cât şi de pe cea externă, putând fi emis şi în valută. Folosirea cambiei ca mijloc de plată înlătură riscurile ce pot apărea în cazul plăţilor în numerar şi a celor ce pot apărea în cazul distanţării în timp a plăţii de executarea prestaţiilor sau predarea mărfurilor.

Având la bază aceste câteva avantaje ale utilizării cambiei ca mijloc de plată, utilitatea unei lucrări pe această temă este neîndoielnic motivată. Lucrarea de faţă are în vedere cambia în dreptul românesc. Ea este structurată pe 3 capitole, şi anume: capitolul 1, intitulat „Noţiunea şi caracterele cambiei”, capitolul 2, intitulat „Circulaţia şi acceptarea cambiei” şi capitolul 3 intitulat „Plata cambiei”.

Capitolul 1, „Noţiunea şi caracterele cambiei”, este în măsură să prezinte exact termenul de cambie, pornind de la definirea acestuia, continuând cu prezentarea trăsăturilor, funcţiilor şi formelor acestuia, condiţiilor de fond şi formă ce trebuie îndeplinite pentru valabilitatea titlului şi încheind cu prezentarea unei forme speciale a acestui mijloc de plată, şi anume cambia în alb.

Capitolul 2, Circulaţia şi acceptarea cambiei”, prezintă modul în care pot fi transmise drepturile şi obligaţiile conferite de titlul cambial, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru o transmitere valabilă, condiţiile în care cambia poate fi acceptată şi cele în care acceptarea poate fi revocată ulterior, precum şi modul de garantare a obligaţiilor cambiale, condiţiile în care această garantare trebuie făcută şi efectele ce decurg din ea.

Capitolul 3, „Plata cambiei”, aşa cum reiese şi din denumire, prezintă finalitatea titlului cambial, realizarea scopului pentru care e a fost emis. Astfel sunt descrise regulile plăţii precum şi câteva aspecte legate de scadenţă, de plata cambiei prin intervenţie, şi de consecinţele neplăţii. Ultimul subcapitol este dedicat Centralei Incidentelor de Plăţi, aceasta având un rol foarte important în menţinerea încrederii în titlurile cambiale prin deţinerea şi difuzarea de informaţii referitoare la incidentele de plăţi înregistrate în trecut.

La sfârşit, în anexe, pentru o mai clară imagine asupra cambiei sunt prezentate: un model de cambie folosit în special de unităţile bancare, o cerere pentru protestul unei cambii pentru neacceptare, un act de protest de neacceptare, o schemă a fluxului informaţional privind incidentele de plăţi, o cerere de înscriere a refuzului bancar în fişierul naţional de cambii şi o cerere de anulare a incidentului de plată privind cambia.

1. Noţiunea şi caracterele cambiei

Alături de cec şi bilet la ordin, un loc important în rândul titlurilor de credit îl ocupă şi cambia. Denumirea de cambie din limba română provine de la termenul italian „cambia”. Înscrisul are o mare utilitate practică datorită uşurinţei circulaţiei şi dreptului autonom pe care îl încorporează, şi este unul dintre cele mai utilizate documente în tranzacţiile internaţionale de credit.

1.1 Definirea cambiei, subiecte, mecanism şi forme

2.1 Deşi Legea nr.58/1934 nu defineşte noţiunea de cambie, ea cuprinde o serie de elemente cu ajutorul cărora se poate defini acest titlu de credit. Astfel, cambia este un înscris ce cuprinde ordinul dat de o persoană, numită trăgător sau emitent unei alte persoane, denumită tras, de a plăti la scadenţă, o sumă de bani stabilită, unei terţe persoane, numită beneficiar sau la ordinul acesteia din urmă .

După cum reiese din definiţie, în operaţiunea cambială participă trei persoane, şi anume:

- trăgătorul, creditorul sau expeditorul este persoana care emite titlul şi care dă dispoziţia de a se plăti o sumă de bani.

- trasul, debitorul sau importatorul este persoana căreia i se dă ordinul de a plăti o sumă de bani la scadenţă sau la cererea beneficiarului şi care prin acceptare devine debitor direct sau principal, el putând fi chiat trăgătorul.

- beneficiarul sau terţa persoană este persoana către care sau la ordinul căreia urmează să se facă plata, el putând fi chiar trăgătorul.

La formarea titlului cambial însă, colaborează numai două persoane şi anume trăgătorul şi beneficiarul, trasul intervenind ulterior, cu ocazia acceptării. Astfel, trasul îndeplineşte rolul unui mandatar al trăgătorului, fiind însărcinat să efectueze plata în condiţiile determinate de cambie. Există şi posibilitatea ca trasul să nu fie debitorul trăgătorului, situaţie în care acesta din urmă trebuie să facă în prealabil un depozit la tras echivalent cu suma înscrisă în cambie. Însă, uneori, trasul acceptă o cambie fără a fi obligat, doar din dorinţa de a-l garanta pe trăgător .

Pentru o mai bună înţelegere a mecanismului cambiei trebuie pornit de la momentul naşterii acesteia. Unii autori consideră cambia un contract ce ia naştere pe baza unor raporturi fundamentale anterioare între persoanele în cauză, care au ca izvor anumite acte juridice. În cadrul acestor raporturi fiecare o parte are calitatea de creditor iar cealaltă parte de debitor. Obligaţiile ce iau naştere din aceste raporturi vor fi efectuate prin emiterea cambiei şi executarea plăţii la scadenţă.

Elementele expuse pot fi lămurite prin următorul exemplu : un comerciant (A) vinde unui alt comerciant (B), bunuri în valoare de 100.000.000 lei, preţ plătibil la un termen de 30 zile de la livrarea mărfurilor. În cadrul acestor raporturi juridice de vânzare-cumpărare, comerciantul B, în calitate de cumpărător trebuie să plătească vânzătorului A, suma de 100.000.000 lei la termenul stabilit, acesta fiind de fapt debitor, iar comerciantul A creditor. Pentru a produce mărfurile vândute, comerciantul A a cumpărat de la comerciantul C materii prime în valoare de 100.000.000 lei, pe care trebuie să la plătească la acceaşi dată la care trebuie să primească banii de la comerciantul B.

Preview document

Cambia - Pagina 1
Cambia - Pagina 2
Cambia - Pagina 3
Cambia - Pagina 4
Cambia - Pagina 5
Cambia - Pagina 6
Cambia - Pagina 7
Cambia - Pagina 8
Cambia - Pagina 9
Cambia - Pagina 10
Cambia - Pagina 11
Cambia - Pagina 12
Cambia - Pagina 13
Cambia - Pagina 14
Cambia - Pagina 15
Cambia - Pagina 16
Cambia - Pagina 17
Cambia - Pagina 18
Cambia - Pagina 19
Cambia - Pagina 20
Cambia - Pagina 21
Cambia - Pagina 22
Cambia - Pagina 23
Cambia - Pagina 24
Cambia - Pagina 25
Cambia - Pagina 26
Cambia - Pagina 27
Cambia - Pagina 28
Cambia - Pagina 29
Cambia - Pagina 30
Cambia - Pagina 31
Cambia - Pagina 32
Cambia - Pagina 33
Cambia - Pagina 34
Cambia - Pagina 35
Cambia - Pagina 36
Cambia - Pagina 37
Cambia - Pagina 38
Cambia - Pagina 39
Cambia - Pagina 40
Cambia - Pagina 41
Cambia - Pagina 42
Cambia - Pagina 43
Cambia - Pagina 44
Cambia - Pagina 45
Cambia - Pagina 46
Cambia - Pagina 47
Cambia - Pagina 48
Cambia - Pagina 49
Cambia - Pagina 50
Cambia - Pagina 51
Cambia - Pagina 52
Cambia - Pagina 53
Cambia - Pagina 54
Cambia - Pagina 55
Cambia - Pagina 56
Cambia - Pagina 57
Cambia - Pagina 58
Cambia - Pagina 59
Cambia - Pagina 60
Cambia - Pagina 61
Cambia - Pagina 62
Cambia - Pagina 63
Cambia - Pagina 64
Cambia - Pagina 65
Cambia - Pagina 66
Cambia - Pagina 67
Cambia - Pagina 68
Cambia - Pagina 69
Cambia - Pagina 70
Cambia - Pagina 71
Cambia - Pagina 72
Cambia - Pagina 73
Cambia - Pagina 74
Cambia - Pagina 75
Cambia - Pagina 76
Cambia - Pagina 77
Cambia - Pagina 78
Cambia - Pagina 79
Cambia - Pagina 80
Cambia - Pagina 81
Cambia - Pagina 82
Cambia - Pagina 83
Cambia - Pagina 84
Cambia - Pagina 85
Cambia - Pagina 86
Cambia - Pagina 87
Cambia - Pagina 88
Cambia - Pagina 89
Cambia - Pagina 90
Cambia - Pagina 91
Cambia - Pagina 92
Cambia - Pagina 93
Cambia - Pagina 94
Cambia - Pagina 95
Cambia - Pagina 96
Cambia - Pagina 97
Cambia - Pagina 98
Cambia - Pagina 99
Cambia - Pagina 100
Cambia - Pagina 101
Cambia - Pagina 102
Cambia - Pagina 103
Cambia - Pagina 104
Cambia - Pagina 105
Cambia - Pagina 106
Cambia - Pagina 107
Cambia - Pagina 108
Cambia - Pagina 109
Cambia - Pagina 110
Cambia - Pagina 111
Cambia - Pagina 112
Cambia - Pagina 113
Cambia - Pagina 114
Cambia - Pagina 115
Cambia - Pagina 116
Cambia - Pagina 117
Cambia - Pagina 118
Cambia - Pagina 119
Cambia - Pagina 120

Conținut arhivă zip

  • Anexe.doc
  • Bibliografie posibila.doc
  • Cap1.doc
  • Capitolul 2.doc
  • Capitolul 3.doc
  • Concluzii.doc
  • Coper_i.doc
  • Cuprins.doc
  • Prefa_a.doc

Alții au mai descărcat și

Cambia

INTRODUCERE Cambia este unul dintre cele mai vechi instrumente financiare fiind folosita incepand cu secolul X de catre comerciantii arabi si este...

Referat - Norma Juridica

Norma juridica si norma juridica si „regula juridica” în doctrina juridica are acelasi înteles. Literatura franceza, fara sa înlature cuvîntul...

SRL-ul

Constituire URBAN PAVEL, cetatean roman, cu domiciliul in Bacau str. Stadionului nr.19, sc.A, ap.16, judetul Bacau identificat prin B.I. seria GT...

Fondul de Comert

FONDUL DE COMERT = reprezinta ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale, utilizate de un comerciant in desfasurarea...

Drept Comercial - 8

CAPITOLUL 8 TITLURILE DE CREDIT Cambia, biletul la ordin si cecul sunt titluri de credit a caror reglementare formeaza materia dreptului cambial....

Libera circulație a lucrătorilor

Libertatea de circulaţie a muncitorilor reprezintă una dintre principiile de bază ale funcţionării pieţei interne a Uniunii Europene. Acest lucru...

Te-ar putea interesa și

Acceptarea Cambiei

Introducere “Unul dintre cele mai importante aspecte ale gândirii economice este sÎ stii ce nu stii” J.K.Galbraith. În contextul trecerii la...

Cambia și alte Instrumente de Plată

CAPITOLUL I CAMBIA ŞI UTILIZĂRILE EI 1.1. Introducere 1.1.1. Plăţile fără numerar Lumea europeană, dar nu numai s-a confruntat de-a lungul...

Cambia

1. Notiune si clasificarea titlurilor comerciale de valoare Unul dintre instrumentele juridice prin intermediul carora circula valorile...

Cambia și Biletul la Ordin

TITLURILE DE CREDIT Cambia, biletul la ordin şi cecul sunt titluri de credit a căror reglementare formează materia dreptului cambial. Ceea ce...

Cambia și operațiunile cambiale

INTRODUCERE Actualitatea temei. Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plată folosit în activitatea comercială internă și...

Cambia

1. Notiune Este unul dintre cele mai vechi instrumente financiare fiind folosita incepand cu secolul X de catre comerciantii arabi si este...

Cambia

Cambia reprezinta un înscris, prin care o persoana ( tragatorul) ordona unei persoane (tras) sa plateasca unei a treia persoane (beneficiar) o suma...

Cambia și Biletul la Ordin

Cambia şi biletul la ordin Plata prin utilizarea cambiei şi biletului la ordin se numără printre cele mai vechi tehnici de plată, oferind un grad...

Ai nevoie de altceva?