Dreptul proprietatii intelectuale

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Dreptul proprietatii intelectuale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 81 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Adrian Circa

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Drept Comercial

Cuprins

Rezumat 3
1. CONCEPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ 4
1.1. Noțiuni introductive 4
1.2. Afirmarea dreptului de proprietate intelectuală 4
1.2.1. Definirea dreptului de proprietatea intelectuală 5
1.3. Natura juridică a dreptului de proprietate 6
1.4. Domeniile proprietății intelectuale 6
1.4.1. Drepturile de autor și drepturile conexe: 6
1.4.2. Proprietatea industrială: 7
1.5. Necesitatea și importanța proprietății intelectuale 11
2. ORIGINALITATEA OPEREI DE CREAȚIE INTELECTUALĂ 16
2.1. Condiții 16
2.2. Originalitatea 17
2.2.1. Condiții 17
2.2.2. Noțiunea originalității 19
2.2.3. Gradele originalității 20
2.3. Opera sa fie o creație de formă perceptibilă simțurilor 20
2.4. Prezumția de originalitate și sarcina probei 22
3. NOUTATEA INVENȚIEI BREVETABILE 24
3.1. Importanța invențiilor 24
3.1.1. Definiția invenției 24
3.1.2. Evoluția reglementării invențiilor în România 25
3.2. Condiții 27
3.3. Noutatea invenției 28
3.3.1. Noțiunea de noutate 29
3.3.2. Stadiul tehnicii 30
3.3.3. Efectul distructiv de noutate al publicității 31
3.3.4. Examinarea noutății invenției 33
3.4. Condiții de brevetabillitate 33
3.5. Condiția activității inventive 36
3.6. Condițiile aplicabilității industriale 39
3.7. Condițiile de brevetare a invențiilor de perfecționare 40
3.8. Ordinea publică și bunele moravuri 42
3.9. Procedura de înregistrare invenției 43
4. NOUTATEA DESENULUI ȘI MODELULUI 45
4.1. Reglementare actuală 46
4.2. Condiții 47
4.3. Noutatea 53
4.4. Caracterul individual 55
4.5. Articulația noutății 57
4.5.1. Dreptul de autor 57
4.5.2. Prezumția noutății 61
4.6. Legătura între dreptul desenelor și modelelor și dreptul de autor 62
5. Distinctivitatea și disponibilitatea mărcii 69
5.1. Noțiuni introductive 69
5.2. Condiția distinctivității 70
5.2.1. Semnul trebuie să distingă în privința provenienței bunului, iar nu bunul în sine de alte bunuri 70
5.2.2. Aprecierea puterii distinctive nu se realizează decât în raport cu produsul sau serviciul 71
5.2.3. Puterea distinctivă a unei mărci variază în timp 73
5.2.4. Dobândirea distinctivității prin folosiță 74
5.3. Condiția disponibilității semnului ales ca marcă 75
5.4. Articulația mărcii 78
5.4.1. Principiul specialității 78
5.4.2. Principuil teritorialității 79
6. Concluzii 80
Bibliografie: 81

Extras din document

Rezumat

Această lucrare conține 5 capitole:

În primul capitol: Conceptul de proprietate intelectuală - au fost definite și afirmate drepturile de proprietate intelectuală. Tot în decursul acestui capitol am enumerat si argumentat domeniile de proprietate intelectuală, necesitatea și importanța acestora.

În capitolul doi: Originalitatea operei de creație intelectuală - aici își face apariția opera de creație intelectuală care se bucură de protecție în măsura în care se va dovedi ca este o creație originală, dar și de formă, punând accentul pe condiții noțiune și prezumție.

În capitolul trei: Noutatea invenției brevetabile – în acest capitol a fost analizată importanța invenției, tabloul condițiilor care este completat și de alte cerințe formulate într-o manieră negativă, ce se referă la faptul că nu se poate acorda brevet pentru anumite invenții, continund cu amănunțire pe larg pentru condiții de brevetabilitate, condiții de brevetare a invențiilor de perfecționare, condiții de activității inventive, condiții de aplicabilității industriale și procedura de înregistrare a invenției.

În capitolul patru: Noutatea desenului și modelului – pornind de la reglementarea actuală, prevazută de Legea nr. 129/1992, publicată în Monitorul Oficial din 8 ianuarie 1993, am evidențiat condițiile și aprecierea caracterului protejabil care trebuie să fie efectuată de o manieră globală în fucție de aspectul de ansamblu produs prin combinarea unor elemente diverse.

În capitolul cinci: Distinctivitatea și disponibilitatea mărcii – pe de o parte, distinctivitatea este o condiție esențială pentru înregistrarea ca marcă a unui semn, care rezultă din chiar definiția dată mărcii în art. 3 lit. a) din Legea nr. 84/1998: „marca este un semn servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane”. Iar pe de alta parte pentru ca un semn să poată fi apropriat de o persoană, ca marcă, trebuie ca acel semn să fie disponibil, adică să nu fi fost anterior apropriat de altă persoană, să nu aducă atingere drepturilor anterior dobândite de o altă persoană. înregistrarea unui semn ca marcă este precedată de o verificare a anteriorităților. În final vorbind despre articulația mărcii.

1. CONCEPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

1.1. Noțiuni introductive

Dreptul proprietății intelectuale a primit o consacrare definitivă și oficială o data cu încheierea Convenției care a condus la înființarea Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) , semnată la data de 14 iulie 1967 la Stockholm.

Profesorul loan Macovei, în lucrarea „Tratat de drept al proprietății intelectuale", chiar de la început, susține că în cadrul strategiei dezvoltării economice, sociale și culturale, proprietate intelectuală reprezintă o componentă fundamentală care asigură protejarea creațiilor inteligenței umane și garantează valorificarea în condițiile pieței libere.

În plan internațional, România este membru fondator al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale și al Organizației Mondiale a Comerțului.

Prin proprietatea intelectuală înțelegem drepturile asupra creațiilor intelectuale din domeniile științific, literar și artistic, pe de o parte, și domeniul industrial, pe de altă parte, la care se adaugă drepturile asupra semnelor distinctive.

Dreptul proprietății intelectuale cuprinde proprietatea literară și artistică și proprietatea industrială. Proprietatea literară și artistică cuprinde dreptul de autor și drepturile conexe dreptului de autor. Iar proprietatea industrială se divide între drepturile asupra creației intelectuale cu aplicabilitate în industrie și drepturile asupra semnelor distinctive.

1.2. Afirmarea dreptului de proprietate intelectuală

Drepturile de proprietate intelectuală sunt drepturi de proprietate ca toate celelalte definite de dreptul civil - ele permit creatorului sau proprietarului unui brevet de invenție, al unei mărci sau al unei opere protejate prin drept de autor să beneficieze de pe urma muncii sau a investiției sale.

Importanţa proprietăţii intelectuale a fost recunoscută pentru prima dată de Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.77/1998 şi de Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice din 9 septembrie 1886.

Ambele tratate sunt administrate de către Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI).

Potrivit prevederilor art. art. 3 alin (1) pct. 1 din Legea nr. 344/2005 privind măsuri pentru asigurarea respectării drepturile de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire, dreptul de proprietate intelectuală cuprinde: dreptul de autor, drepturile conexe, dreptul asupra mărcilor de produs sau de serviciu protejate, dreptul asupra desenelor și modelelor industriale, dreptul asupra indicațiilor geografice, dreptul asupra brevetelor de invenție, dreptul asupra certificatelor suplimentare de protecție, dreptul asupra soiurilor de plante.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul proprietatii intelectuale.docx

Bibliografie

1. Adrian Circa, Protecţia drepturilor intelectuale, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013
2. Constantin Anechitoae, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Pro Universitaria, București, 2013
3. Ioan Macovei, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. C. H. Beck, București, 2010
4. Ioan Macovei, Tratat de drept al proprietății intelectuale, Ed. C. H. Beck, București, 2010
5. Înalta Curte de Casație și Justiție, S.civ. și de propr. int, dec. nr. 963/2007, apud O. Spineanu Matei, Drept de autor. Acțiune în contrafacere. Operă derivată. Traducere. Condiția originalității, în RRDPI, nr. 2/2007
6. Ligia Cătuna, Drept civil - Proprietate intelectuală, Ed. C.H.Beck, București, 2013,
7. Octavia Spineanu-Matei, Proprietate intelectuală, practică judiciară 2009, Ed. Hamagiu
8. Teodor Bodoașcă, Lucia Ioan Tarnu, Dreptul proprietății intelectuale, Ed. Universul Juridic, București, 2015,
9. Viorel Roș, Dreptul Proprietății intelectuale, Ed. Global Lex, București, 2001
10. Vl. Hanga, Dreptul și calculatoarele, Ed. Academiei Române, București, 1991
11. Webografie:
o http://www.dreptonline.ro/spete/detaliu_speta.php?cod_speta6
o http://legislatie.just.ro/