Abuzul și Maltratarea Copilului

INTRODUCERE

Lucrarea prezintă fără pretenţia de exhaustivitate, tabloul complex al fenomenului, etiologia şi tipurile, formele maltratării, evidenţiind totodată faptul că aceasta este un fenomen complex, unele dintre forme decurgând din altele şi condiţionându-se reciproc

Abuzul fizic este adesea însoţită de abuz psihologic, emoţional Insultele, injuriile, izolarea, respingerea, ameninţările, indiferenţa emoţională şi subaprecierea sunt toate forme de abuz care pot afecta dezvoltarea psihologică şi bunăstarea copilului, în special atunci când provin de la un adult pe care îl respectă şi în care investeşte emoţional, cum ar fi unul dintre părinţi Exte extrem de important ca părinţii să fie încurajaţi să folosească în mod exclusiv metode non-violente de disciplinare Neglijarea, inclusiv eşecul de a veni în întâmpinarea nevoilor fizice şi emoţionale ale copiilor, de a-i proteja de pericole sau de a beneficia de servicii medicale sau de alt tip, atunci când este nevoie, contribuie la mortalitatea şi la morbiditatea la copiii de vârste mici De asemenea, dizabilităţile cresc gradul de manifestare a neglijării

O parte dintre aceste aspecte sunt analizate în lucrarea de faţă, altele urmează a fi dezbătute Nu mai avem în instituţiile de protecţie copii cu scalpurile afectate de peladă şi de tricofiţii, colorate în albastru de metilen, pe care-i vedeam la începuturile anilor 1990 pe posturile naţionale de televiziune Dar nici nu putem spune că instituţiile de protecţie actuale sau sistemul de asistenţă maternală reprezintă soluţia ideală în cazurile în care trebuie să decidem scoaterea unui copil din familia abuzivă

În primul capitol, „Abuzul şi maltratarea copilului - ca forme agravante ale violenţei”, prezint câteva consideraţii asupra apariţiei, acceptării şi introducerii termenului de maltratare a copilului în literatura de specialitate psiho-socială, unele definiţii şi variabilele care se folosesc în practica taxonomică precum şi teorii explicative utilizate în analizarea fenomenului (teoria medicală, teoria transmiterii transgeneraţionale a abuzului, teoria ataşamentului, paradigma ecologico-interacţionistă, teorii de natură sociologică) O parte importantă a materialului teoretico-explicativ este alocată tipurilor, formelor maltratării, caracterul (intenţional sau nu) violenţei conducând la definirea abuzului (fizic, emoţional, sexual) şi neglijării nevoilor de dezvoltare ale copilului

O coeziune socială ridicată poate avea un efect de protecţie împotriva violenţei în comunitate, chiar dacă sunt prezenţi alţi factori de risc De aceea, trebuie acordată prioritate prevenirii abuzului şi neglijării asupra copiilor, abordând cauzele acestora Aşa cum resursele alocate pentru a interveni după ce abuzul s-a produs sunt esenţiale, trebuie să se aloce resurse adecvate pentru a interveni în ceea ce priveşte diminuarea factorilor de risc ai acestora, cum sunt lipsa ataşamentului dintre părinţi şi copii, destrămarea familiei, adicţiile, în special faţă de alcool, din familie, starea de sărăcie

Suferinţa copiilor este invizibilă atunci când situaţiile de abuz sau negliojare nu sunt reclamate, în anumite situaţii, oamenii nu au încredere în poliţie, în serviciile sociale şi în alte autorităţi ale statului; în alte părţi, mai ales în zonele rurale, nu există autorităţi la care să aibă acces pentru a reclama aceste cazuri sau încă nu ştiu că pot reclama asemea fapte

După cum s-a putut observa, legislaţia din România ce are ca destinatar copilul cuprinde relativ toate problemele vieţii sociale şi, în cea mai mare parte, corespunde standardelor internaţionale Importanţa părţi a doua a acestei lucrări constă în aceea că, prin prezentarea principalelor instrumente juridice care apără şi promovează drepturile copilului, se desprind domeniile şi sectoarele în care această legislaţie este deficitară

Partea de cercetare a acestei lucrări, care denumită „Metodologia cercetării asupra drepturilor copiilor pentru a nu se ajunge la abuz şi maltratare din partea familiei”, prin metodele analizate aici, pune în evidenţă că părinţii au tendinţa de a maltrata copilul, chiar dacă este printr-o simplă bătaie Această parte a lucrării s-a structurat pe baza unor chestionare şi a unui eşantion de 20 persoane alături de copii lor Rezultatele finale au fost benefice atât pentru părinţi, care au aflar mai multe despre drepturile copiilor, dar şi care şi-au schimbat în oarecare măsură comportamentul faţă de copil; au existat şi rezultate benefice pentru copii, pentru că si-au aflat drepturile şi prin jocurile făcute au conştientizat că şi părinţii lor trebuie să aibă obligaţii faţă de ei, chiar dacă au o vârstă foarte mică