Actele Premergătoare în Procesul Penal

Acte premergătoare sau acte de constatare?

Aşa cum se prevede în art.224 alin.l C.pr.pen., în vederea începerii urmăririi penale se pot efectua acte premergătoare.

Actele premergătoare (denumite în literatura juridică şi „investigaţii prealabile") sunt acele activităţi desfăşurate, în anumite situaţii, înainte de declanşarea procesului penal, pentru culegerea de date cu privire la pregătirea sau săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, în vederea începerii urmăririi penale.

Concret, prin efectuarea de acte premergătoare se poate urmări; fie verificarea informaţiilor conţinute în actul de sesizare, fie completarea acestor date şi informaţii pentru a se constata dacă este cazul să se dispună începerea urmăririi penale, fie verificarea existenţei vreunuia din cazurile de înlăturare a aptitudinii funcţionale a acţiunii penale (cazuri prevăzute la art.10 C.pr.pen.), care conduc la soluţia de neîncepere a urmăririi penale.

Actele premergătoare nu sunt obligatorii; ele se efectuează numai atunci când din cuprinsul actului de sesizare nu reies suficiente date care să justifice începerea urmăririi penale sau există îndoieli în ceea ce priveşte veridicitatea acestor date.

Activităţile desfăşurate în cadrul actelor premergătoare pot fi împărţite în mai multe categorii: activităţi specifice care nu au legătură cu actele procesuale sau procedurale (spre exemplu, razii, filtre, filajul unor persoane suspecte etc), unele activităţi care se aseamănă cu activităţile procedurale, chiar dacă nu au natura juridică a acestora (spre exemplu, ascultarea unor persoane, activitate care prezintă aspecte comune cu obţinerea declaraţiilor părţilor sau martorilor) şi activităţi care, deşi se desfăşoară în afara procesului penal, respectă regulile procesuale (spre exemplu, cercetarea la faţa locului, ridicarea de obiecte sau înscrisuri).

întrucât actele premergătoare sunt anterioare procesului penal, pe parcursul lor nu pot fi luate măsuri procesuale (măsurile procesuale presupun existenţa calităţii de învinuit sau inculpat, calităţi care pot fi dobândite doar în cadrul procesului penal).

Toate actele premergătoare efectuate se consemnează în procese-verbale care, potrivit art.224 alin.3 C.pr.pen., pot constitui mijloace de probă.

Din art.224 alin.l şi 2 C.pr.pen. reiese că organele competente să efectueze acte premergătoare sunt:

- organele de urmărire penală (procurorul şi organele de cercetare penală);

- lucrătorii operativi anume desemnaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor (alţii decât cei care fac parte din organele de cercetare penală2);

- lucrătorii operativi anume desemnaţi din celelalte organe de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, pentru fapte care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale (cum ar fi lucrătorii operativi din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale etc).

Prin urmare, actele premergătoare nu trebuie confundate cu actele de constatare, fiind noţiuni considerate de doctrina procesual-penală ca având natură juridică diferită. Este adevărat că atât actele de constatare, cât şi actele premergătoare sunt efectuate înainte de declanşarea procesului penal, având caracterul unor activităţi preliminare începerii urmăririi penale. De asemenea, atât procesele-verbale întocmite de organele de constatare, cât şi procesul-verbal în care se consemnează efectuarea unor acte premergătoare constituie mijloace de probă în procesul penal.

Se observă, însă, că între cele două categorii de acte există următoarele diferenţe:

- actele de constatare se efectuează de organele de constatare prevăzute în art.214 şi 215 C.pr.pen., iar actele premergătoare sunt efectuate de organele de urmărire penală şi lucrătorii operativi anume desemnaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi din celelalte organe de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;

- actele de constatare se efectuează în vederea sesizării din oficiu a organelor de urmărire penală, în timp ce actele premergătoare se efectuează în vederea începerii urmăririi penale de către organul competent deja sesizat.