Administrația Publică Locală

INTRODUCERE

Lucrarea de față se intitulează Politici de dezvoltare locală în administraţia publică românească şi europeană. Am structurat lucrarea în trei capitole.

Primul capitol este intitulat Organizarea administrației publice. . În primul capitol mi-am propus să analizăm conceptele fundamentale şi să creăm, astfel, limbajul juridic necesar abordării acestei problematici a dreptului administrativ. În conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, pot fi identificate o serie de autorităţi ale administraţiei publice.

La nivel central, putem face referire la cei doi şefi ai executivului, Preşedintele şi Guvernul, la ministerele şi alte organe central de specialitate subordonate Guvernului, la autorităţi central nesubordonate Guvernului şi, nu în ultimul rând, la instituţii central subordonate ministerelor sau autorităţilor centrale autonome.

La nivel judeţean, putem afirma faptul că organele de natură statală sunt prefectul, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu, dar şi serviciile publice ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate deconcentrate în teritoriu. Nu în ultimul rând, este necesar să adăugăm că nivelul judeţului întâlnim şi organe de natură autonomă, precum Consiliul Judeţean.

Identificarea unui regim juridic se face ţinând cont de mai multe criterii, dintre care un rol predominant îl are modalitatea de alegere a preşedintelui , alături de raportul dintre puterile statului, modul de repartizare a prerogativelor între diferite autorităţi care realizează prerogativele celor trei clasice puteri.

Cel de-al doilea capitol este intitulat Administrația publică locală în România. Astfel, am dorit să subliniez faptul că la nivelul fiecărui stat există două tipuri de organe administrative, din punct de vedere al întinderii în teritoriu a atribuţiilor pe care le exercită: organele administraţiei publice centrale, care sunt competente la nivelul întregii ţări şi organele administraţiei publice locale, a căror competenţă este limitată la limitele unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese şi funcţionează .

Cele două tipuri de administraţii nu sunt rupte unul faţă de celălalt, între ele existând legături strânse, pe care le impune caracterul de stat naţional, unitar şi indivizibil al statului român. În egală măsură, între ele există şi delimitări necesare şi legitime, determinate de faptul că la baza organizării şi funcţionării administraţiei publice locale se dă principiul constituţional al autonomiei locale .

Soluțiile în ceea ce privește reglementarea administrației publice locale în Constituțiile Uniunii Europene diferă de la o țară la alta, fiind influențate de tradițiile istorice specifice fiecărei țări, de tipul de stat ( unitar sau federal ), de regimul politic din fiecare țară. De altfel, organizarea locală reflectă regimul politic, transpunând pe plan local spiritul și instituțiile”.

Referitor la principiul descentralizării, specialiști în domeniul administrației publice consideră că descentralizarea este un instrument pentru a realiza democratizarea administrației publice și a oferi servicii publice mai eficiente .

Actuala Lege a descentralizării nr. 195 din 2006 definește acest principiu, în art. 2 lit. l), ca fiind transferul de competență administrativă și financiară de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale sau către sectorul privat. Mai mult decât atât, este interesant de semnalat faptul că în punctul său de vedere referitor la revizuirea Constituției României, Comisia de la Veneția a tratat deosebirea dintre deconcentrare și descentralizare, afirmând că prima depinde de existența unor unități teritoriale în care statul este prezent prin serviciile sale, în timp ce cea de-a doua se referă „la existența unor unități teritoriale ale căror organisme sunt alese și exercită anumite puteri în nume propriu” .

Ca fenomen social, descentralizarea reprezintă transferul de autoritate și de responsabilități pentru funcțiile publice dinspre nivelele centrale ( Guvern ) spre cele locale ( administrațiile locale ) .