Adopția în România

INTRODUCERE

Am ales să abordez acest subiect în lucrare din motive subiective intrând în contact încă de mic cu acest concept, datorita locului de muncă al unei rude, astfel stârnindu-mi curiozitatea si hotărârea de a înţelege de ce un sistem aparent bine pus la punct nu produce rezultate favorabile vizibile.

Astfel,peste 2.200 de proceduri de adopţie au fost deschise în anul 2013, însă doar 580 de adopţii au fost finalizate, cele mai multe fiind în Dâmboviţa, Bucureşti şi Vrancea, potrivit reprezentanţilor Oficiului Român pentru Adopţii, citaţi de Mediafax.

Pe lângă cele 580 de adopţii naţionale, au mai fost finalizate alte şapte internaţionale - şase în Italia şi una în Canada, iar alţi trei copii sunt în procedură de adopţie internaţională.

Până în 23 decembrie au fost declaraţi adoptabili 2.241 de copii şi au fost eliberate 1.506 atestate pentru familii sau persoane care doresc să adopte.

De-a lungul timplui s-au realizat multe studii sau cercetari în ceea ce priveşte adopţia, copii adoptaţi, nevoia societaţii de a apela la această cale sau nevoia copiilor de a fi adoptaţi, cel mai bun moment pentu a adopta dar si in ceea ce priveste dezvoltarea psihica fie a celor adoptati, fie a celor rămaşi neadoptaţi.

Astfel, unul dintre studii a arătat că instituţionalizarea după vârsta de doi ani cauzează efecte ireversibile la copii, ca de exemplu un IQ scăzut faţă de copiii care cresc în familii. Acest lucru explică performanţele lor academice relativ slabe, ulterior, pentru a nu mai vorbi de provocarea de a găsi un job – astfel, de a deveni independenţi. Cel de-al doilea articol prezintă, în continuare, problemele şi mai mari pe care le au orfanii neadoptaţi, ce ies din sistem la vârsta majoratului (sau la 26 de ani, în cazul celor care intră la facultate).

Tinerii care au locuit cea mai mare parte a vieţii lor într-o instituţie de stat nu sunt obişnuiţi să se descurce singuri, astfel că ajung de cele mai multe ori să trăiască pe străzi. Cu toate că în centrele sociale din România s-au îmbunătăţit condiţiile faţă de acum aproape un sfert de secol, autorităţile publice încă nu oferă un program de integrare în societate pentru aceşti tineri.

Puţini dintre ei sunt norocoşi să găsească suport la persoane dispuse să le ofere un adăpost sau un loc de muncă. Studiul prezintă inclusiv cazul unui orfan care a reuşit să termine o facultate şi să muncească în domeniul protecţiei sociale, deschizând un ONG pentru tineri care sunt în situaţia în care s-a aflat şi el. Acest tânăr adult, însă, intrase în orfelinat la vârsta de 10 ani şi fusese sponsorizat şi încurajat de un cuplu de americani.

Pentru anul 2014, Oficiul Român pentru adopţii are în vedere revizuirea actualului cadru normativ în materia autorizării organizaţiilor private străine de a desfăşura activităţi în domeniul adopţiei internaţionale, dar şi elaborarea metodologiei privind accesul adoptatului la informaţii vizând originile sale şi propriul trecut, precum şi accesul părinţilor sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informaţii cu caracter general vizând persoana adoptată.

Despre adopţii se pot spune multe insa, lucrarea de faţa, asa cum spune şi titlul, trateza efectele pe care adopţia le produce.Astfel, vedem că ea produce o serie de efecte în ceea ce priveşte filiaţia adoptatului, drepturile şi îndatoririle părinţilor adoptatori, numele de familie al adoptatului, domiciliul acestuia şi nu în ultimul rând cetaţenia celui adoptat.

Lucrarea va dezvolta ca primcipal efect al adopţiei filiatia, efect constitutiv de legături de filiaţie civilă între adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte şi adoptator sau adoptatori, pe de altă parte, precum şi de relaţii de rudenie civilă între adoptat,descendenţii săi şi rudele părinţilor sau părintelui adoptive, de la data rămînerii definitive a hotărârii de încuviinţare a adopţiei.Concomitent şi simetric opus efectului constitutive al adopţiei, este generat efectul extinctiv asupra rudeniei fireşti între adoptat, descendenţii săi pe de o parte, şi părinţii fireşti ai adoptatului precum şi rudele acestora pe de altă parte.

În ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle părinţilor adoptatori,vom dezbate o serie de probleme cum ar fi: trecerea drepturilor şi îndatoririlor părinteşti de la părinţii fireşti asupra părinţilor adoptive, adopţia de către soţ a copilului firesc al celuilalt soţ, decăderea adoptatorului din drepturile părinteşti şi nu în ultimul rând încredinţarea copilului unei persoane, familii, serviciului public specializat pentru protecţia copilului sau unui organism privat autorizat.

Un alt efect la care lucrarea face referire este acela al numelui de familie al adoptatului şi aici vom face referire la numele dobândit de adoptat,schimbarea numelui său de familie dar şi la numele soţului adoptat.

Vom trata şi schimbarile aduse de adptţie domiciliului sau locuinţei adoptatului, iar nu în ultimul rând vom vorbi despre cetăţenia adoptatului, cum se dobândeşte cetăţenia prin adopţie şi pierderea cetăţeniei române prin adopţie.