Analiza aspectelor criminologice ale traficului de ființe umane

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei

Fenomenul traficului de ființe umane sau al comerțului cu oameni a apărut pentru prima oară încă în perioada antică cunoscînd apogeul manifestării sale în epoca sclavagistă, perioada în care vînzarea și cumpărarea de oameni reprezenta o relație economică dominantă și caracteristică epocii date.

În ultimul deceniu, fenomenul traficului de ființe umane reprezentînd una dintre cele mai extinse forme de manifestare a criminalității, a devenit o problemă majoră, atât la nivel național cât si internațional, implicând un număr mare de persoane, cu profunde implicații de ordin social și economic, înregistrînd astfel proporții inacceptabile pentru socetatea noastră.

Traficul de ființe umane a cunoscut o creștere constantă în ultimii ani, demonstrând încălcarea profundă a drepturilor fundamentale ale omului și devenind o problemă ce se agravează constant.

Cu regret, traficul de ființe umane nu a fost în totalitate suprimat nici în zilele noastre, în care orientarea spre respectarea și promovarea drepturilor și libertăților omului reprezintă o componentă esențială a filozofiei sociale păstrîndu-se sub niște forme atenuate și deghizate.

Traficul de persoane a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai abordate subiecte pe agendele politice, cit și în mass-media internațională. Astfel, nu există țară care să nu fie afectată de acest fenomen. Se estimează că anual până la patru milioane de persoane devin victime ale traficului de ființe umane . Dintre acestea, majoritatea fiind constituind din femei și copii.

Deși fenomenul traficului de ființe umane ia amploare în întreagă lume, nu doar în Republica Moldova, el se manifestă cu precădere în zonele în care lipsesc o legislație corespunzătoare și un sistem de cooperare eficient între instituțiile de stat și societatea civilă pentru prevenirea și combaterea acestui flagel.

În acest context, se impune formularea unor politici coerente pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, un proces care întâmpină însă o serie de dificultăți atît pe plan național cît și internațional, în primul rând, din necunoașterea dimensiunilor reale ale fenomenului de către întreaga societate, datorată mobilității foarte mari, intensei circulații peste frontiere a persoanelor, iar, în al doilea rând, din obscuritatea fenomenului, asigurată de menținerea manifestărilor sale în contextul unor activități aparent legale, deși realitatea denotă altceva.

Pe parcursul ultimilor ani traficul de ființe umane, fiind un fenomen nou, a devenit pentru Republica Moldova o problemă națională, un fenomen alarmant care, pe zi ce trece i-a proporții tot mai mari.

Republica Moldova se află printre primele locuri în Europa în ce privește numărul de persoane traficate, ca raportare la numărul total al populției, în consecință această problemă reprezintă una din cele mai strigente și mai actuale.

Moldovenii sunt acum bine informați în ceea ce privește riscurile plecării în străinătate,

dar sunt gata de orice pentru a scăpa de situația grea din țara lor astfel continuînd să cadă în capcanele traficanților.

Traficul de ființe umane reprezintă o activitate criminală care se soldează cu urmări dezastruoase nu numai pentru victime ci și pentru întreaga societate. Prin urmare, necesitatea studierii și criminalizării traficului de ființe umane, este dictată de amploarea pe care a înregistrat-o acest fenomen în ultimii ani în Republica Moldova, cunoscând profunde conotații de ordin social dar și economic, amenințând încălcarea drepturilor fundamentale ale omului și punând în pericol chiar securitatea demografică a țării.

Drept urmare, autoritățile publice au început să manifeste mai multă receptivitate față de aceste inițiative fiind ulterior întreprinse o serie de măsuri de ordin legislativ orientate spre îmbunătățirea cadrului juridic dar și celui instituțional de prevenire și combatere a fenomenului traficului de ființe umane, dintre care menționăm operarea de modificări în Codul penal și adoptarea Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea componenței nominale a Comitetului național pentru combaterea traficului de ființe umane și a Planului național de acțiuni pentru combaterea traficului de ființe umane, nr.1219 din 09.11.2001. Astfel, la 30.07.2001, în Codul penal a fost inclus art. 113/2 „Traficul ilicit de ființe umane”, ceea ce a însemnat o altă etapă în reglementarea juridico-penală a relațiilor sociale în vederea interzicerii comerțului cu ființe umane și reprimarea ulterioară a unor eventuale acțiuni de acest tip.

Însă, adoptarea la 18.04.2002 a actualului Cod penal al Republicii Moldova , pus în aplicare la 12.06.2003, a instituit o nouă abordare juridico-penală, la nivel național, a fenomenului în cauză, în conformitate cu standardele internaționale în materie, traficul de ființe umane fiind interzis prin două norme separate: art. 165 „Traficul de ființe umane și art. 206 „Traficul de copii”.

Incriminarea acestei fapte este efectul direct al angajamentului asumat de Republica Moldova pe plan internațional de a preveni și combate traficul de persoane pe toate căile, inclusiv prin intermediul mijloacelor juridico-penale. Analiza fenomenului traficului de persoane este de o importanță deosebită nu numai pentru Republica Moldova, dar și pentru alte țări. Astfel, Guvernul Republicii Moldova are obligația de a asigura tuturor persoanelor protecția necesară în conformitate cu angajamentele sale pe plan național și internațional.

Cu toate că la ora actuală traficul de ființe umane este conștientizat de către opinia publică, societatea percepe în continuare superficial fenomenul, esența lui nefiind totalmente înțeleasă.