Apariția și dezvoltarea Constituției

Introducere

Actualitatea temei investigate. Momentul apariţiei constituţiei e unul de natură controversată doctrina juridică fiind împărţită în ceea ce priveşte stabilirea acestui moment. Dificultatea se dato-rează faptului că uneori nu se iau în consideraţie constituţia cutumiară şi constituţia mixtă (scrisă şi cutumiară),ci numai cea scrisă şi bineînţeles, faptul că nu se apreciază fenomenul constituţie în toată complexitatea lui. Astfel, există voci care afirmă că prima constituţie a apărut în Anglia; alţii afirmă că primele constituţii au apărut o dată cu ajungerea la putere a burgheziei, în timp ce alţi autori subliniază că din punct de vedere cronologic constituţia americană a apărut înaintea celei franceze.

Evenimentele petrecute la sfârşitul anilor ′80, începutul anilor ′90 ai secolului trecut, deter-minate de realizarea în Republica Moldova a conceptului statului de drept, reînvierea sentimentului naţional,"deschiderea arhivelor şi lichidarea petelor albe"din istoria statului nostru,ne impun în mod obligatoriu să renunţăm la etapizarea tradiţională a constituţionalismului în Republica Moldova, aşa cum se întâmpla atunci când se afla sub ocupaţia Imperiului rus, apoi sub ocupaţie sovietică.

Această perioadă de timp a fost remarcată de mai multe evenimente de o însemnătate imensă pentru Republica Moldova, printre care cele mai importante adoptarea limbii române ca limbă de stat – 31 august 1989, declararea independenţei Republicii Moldova – 27 august 1991.

Astfel, Constituţia Republicii Moldova,adoptată la 28 iulie 1994, cuprinde şapte titluri, care însumează 143 de articole, la care se adaugă cele opt articole cuprinse în ultimul titlu, la care vom face referire mai detailat în cele ce urmează

Scopul şi obiectivele lucrării. Actualitatea stringentă a problemelor legate de apariţia şi dez-voltarea constituţiei, de forma şi structura acesteia ne obligă să facem o analiză pertinentă a tuturor problemelor legate de acest subiect complex. Astfel la realizarea acestei lucrări mi-am propus urmă-toarele obiective:

- a supune cercetării amănunţite noţiunea de constituţie;

- a studia momentul apariţiei şi etapele de dezvoltare a constituţiei;

- a elucida aspectele de bază ce guvernează diversitatea de forme de constituţii;

- studierea conţinutului normativ sau structura constituţiei, în aspect general, cu referire la constituţiile mai multor state;

- prezentarea analitică a structurii Constituţiei Republicii Moldova.

Baza teoretico-ştiinţifică şi metodologică a cercetărilor. Cercetările întreprinse sau bazat pe studierea doctrinei, legislaţiei şi practicii existente în domeniul dat.

Conţinutul şi structura de bază al lucrării. Problemele abordate în prezenta lucrare au deter-minat şi structura ei, care include: - introducere; două capitole (câte trei paragrafe fiecare), concluzii şi referinţe bibliografice.

Capitolul I

Aspecte generale privind apariţia şi dezvoltare constituţiei

§ 1. Noţiunea de constituţie şi apariţia constituţiei

Momentul apariţiei constituţiei e unul de natură controversată, doctrina juridică fiind împăr-ţită în ceea ce priveşte stabilirea acestui moment. Dificultatea se datorează faptului că uneori nu se iau în consideraţie constituţia cutumiară şi constituţia mixtă (scrisă şi cutumiară), ci numai cea scrisă şi, bineînţeles, faptul că nu se apreciază fenomenul constituţie în toată complexitatea lui. Astfel, există voci care afirmă că prima constituţie a apărut în Anglia; alte voci afirmă că primele constituţii au apărut o dată cu ajungerea la putere a burgheziei, în timp ce alţi autori subliniază că din punct de vedere cronologic constituţia americană a apărut înaintea celei franceze.

Trebuie remarcată exagerarea afirmaţiei potrivit căreia o dată cu instaurarea burgheziei la putere apare şi constituţia. Deşi în mare parte exact, un asemenea punct de vedere nu ia în conside-rare procesul îndelungat de formare a constituţiei. Un asemenea punct de vedere face trimitere numai la constituţia scrisă, rămânând în afara cercetării constituţia cutumiară, precum şi constituţia mixtă (reguli cutumiare). În fine, un asemenea punct de vedere ar avea neajunsul de a face să se creadă că până la instaurarea puterii burgheziei statele nu au avut reguli constituţionale care să le organizeze.

Crearea constituţiei trebuie privită ca un proces îndelungat, proces început cu mult înainte de revoluţia burgheză şi în care burghezia a jucat un rol hotărâtor, desăvârşit prin adoptarea constituţiei scrise. Dacă secolul al XVIII-lea este hotărâtor în definirea conceptului actual de constituţie, nu credem că lui i se datorează şi inventarea constituţiei, ca ansamblu de norme fundamentale de organizare a statului. Normele constituţionale – indiferent dacă au fost numite aşa – au existat de la apariţia statelor suverane, căci în orice stat au existat anumite reguli fundamentale de organizare şi funcţionare a guvernării. Meritul burgheziei venite la putere constă în sistematizarea acestor reguli – desigur, completate şi adaptate ordinii şi intereselor instaurate – într-o lege scrisă, adoptată cu forme şi proceduri solemne şi învestite cu cea mai înaltă forţă juridică.

Apariţia constituţiei este legată de necesitatea afirmării şi protejării printr-un ansamblu de norme cu putere juridică supremă, adoptate în forme solemne, a puterii instaurate. Practic, apariţia statului de drept depinde de apariţia constituţiei, prin intermediul ei guvernanţii fiind puşi sub inci-denţa regulilor juridice. Prima constituţie apărută în lume este constituţia engleză, deşi procesul de formare a acestei constituţii,început o dată cu adoptarea în 1215a Magnei Charta Libertatum, a con-tinuat şi după adoptarea primelor constituţii scrise. Prima Constituţie scrisă e constituţia americană din anul 1787 (Constituţia de la Philadelphia). Trebuie observat însă că, înaintea acesteia, unele state americane eliberate de sub dominaţia engleză îşi adoptaseră deja constituţii scrise, rigide, ca, de exemplu, Virginia (1776), New Jersey (1777) etc.