Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 28977
Mărime: 147.13KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: RELAŢII INTERNAŢIONALE. STUDII EUROPENE

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I

1.DISPONIBILITATEA RESURSELOR-SURSĂ DE TENSIUNI ŞI POTENŢIAL CONFLICT 8

1.1 Sistemul relaţiilor internaţionale 9

1.1.1 Actori ai scenei energetice mondiale 10

1.1.2 Actori statali ai scenei energetice mondiale 10

1.1.3 Actorii non-statali ai scenei energetice mondiale 13

1.2 Securitatea energetică 16

CAPITOLUL II

2. RUSIA ŞI RESURSELE NATURALE 18

2.1 Strategia Rusiei privind politica energetică 23

2.2 Perspectiva lui Putin asupra politicii energetice 24

2.3 Politica Campionilor naţionali 26

2.4 Compania Gazprom 29

2.4.1 Înfiinţarea, privatizarea şi evoluţia Gazprom 29

2.4.2 Rezerve şi producţie 31

CAPITOLUL III

3. PERSPECTIVE PRIVIND RELAŢIILE RUSIA-UNIUNEA EUROPEANĂ 33

3.1 Evoluţia relaţiilor energetice de la Brejnev la Putin 35

3.2 Uniunea Europeană şi politica energetică 37

3.2.1 O politică energetică unitară 39

3.3 Dependenţa de Rusia: realitate energetică sau ficţiune? 42

3.4 Debuşeuri energetice 46

3.5 Diplomaţia energetică 49

3.6 Arma energetică 53

3.6.1 Scurt istoric al crizelor energetice 54

3.6.2 Criza gazelor din 2006 56

3.6.3 Criza Gazelor din 2009 58

CONCLUZII 61BIBLIOGRAFIE 65

Extras din document

INTRODUCERE

Energia este cea care pune lumea în mişcare. De la Big Bang la domesticirea focului de către omul preistoric, de la forţa aburului la forţa atomului, energia a reprezentat „motorul” dezvoltării umane. Cele mai importante procese civilizaţionale au avut loc în zone cu acces la sursele de energie necesare, iar mai târziu progresul s-a menţinut acolo unde aprovizionarea era sigură şi constantă fie că era vorba de lemn, cărbune sau combustibili fosili. Prin urmare, mizele energetice au crescut cu fiecare generaţie, cu fiecare secol şi cu fiecare sursă de energie rentabilă descoperită.

Din acest motiv, încă din primele momente ale dezvoltării economice umane, energia a încetat să fie un simplu aspect tehnic al economiei, ci a devenit unul prioritar pentru obţinerea căruia orice mijloace sunt folosite. Acest fapt este descris cel mai bine de Robert Skinner care observă că „istoria petrolului este înlănţuită de istoria politică” Observaţia merită generalizată pentru mai multe resurse decât petrolul.

În studiul de faţă voi face o caracterizare succintă a mediului de securitate actual şi o delimitare a principalelor provocări ce preocupă astăzi comunitatea internaţională şi a modului cum acestea afectează securitatea, stabilitatea, prosperitatea şi pacea lumii contemporane. Totodată, voi încerca o analiză a rolului pe care îl joacă resursele energetice, în principal petrolul şi gazele naturale în crizele şi conflictele începutului de mileniu, ţinând cont de jocul intereselor actorilor implicaţi în această luptă pentru deţinerea şi controlarea acestor resurse vitale.

Premisa acestei lucrări o constituie capacitatea unui actor internaţional de a-şi folosi resursele energetice astfel încât să poată influenţa relaţiile internaţionale în propriul beneficiu. Totodată, se doreşte ilustrarea faptului că statele au făcut şi vor continua să facă uz de resursele pe care le au la dispoziţiei pentru a-şi impune voinţa şi a influenţa comportamentul celorlalţi actori în vederea atingerii propriilor interese.

Trebuie menţionat că discuţia se centrează în special pe resursele energetice ale Rusiei şi modul în care acestea sunt întrebuinţate în politica externă a statului. Un discurs coerent despre resursele energetice nu se poate realiza fără a avea în vedere strategia referitoare la compania monopolistă Gazprom. Voi prezenta impactul resurselor de gaz asupra societăţii ruse, dar şi evoluţia acestora, elemente ce intră în componenţa presupusului instrument de politică externă al Rusiei. De asemenea, lucrarea de faţă va avea în vedere inepuizabilele resurse care au permis Rusiei să redevină, la un deceniu de la destrămarea fostei Uniuni Sovietice, un actor cu pretenţii pe scena internaţională. În plus, pentru a demonta premisa acestei lucrări, voi analiza importanţa domeniului energetic atât pentru Uniunea Europeană în calitate de consumator, cât şi pentru Federaţia Rusă în calitate de furnizor.

Întrebări precum: este Europa complet dependentă de resursele energetice ruseşti, este Rusia capabilă să folosească „arma energetică” împotriva europenilor, dar şi cum a modelat dimensiunea energetică politica externă a Rusiei, care sunt opţiunile fiecărui partener în condiţiile în care lupta globală pentru controlul combustibililor fosili devine din ce în ce mai aprigă, precum şi care sunt soluţiile pentru această problemă. Acestea vor fi şi întrebările cheie la care lucrarea de faţă va încerca să ofere un răspuns. În încercarea de a răspunde întrebărilor enunţate anterior am conceput o analiză a situaţiei utilizând drept criteriu axa temporală. Astfel, trecutului îi vor corespunde problemele primelor contacte şi parteneriate din domeniul energetic dintre Rusia şi UE, în timp ce prezentul va înfăţişa în special situaţia energetică a Rusiei şi opţiunile ei în materie de utilizare a resurselor ca „armă energetică”.

Fiind structurată în trei capitole, această lucrare se doreşte a fi o privire de ansamblu asupra mediului energetic actual, dar şi un suport pentru definirea unor concepte precum: securitatea energetică, politică energetică, armă energetică sau diplomaţie energetică.

Primul capitol va oferi o privire de ansamblu asupra disponibilităţii resurselor naturale şi potenţialul acestora de a genera conflicte. Totodată, acest capitol va prezenta atât actorii statali cât şi pe cei non-statali ai scenei energetice mondiale, va analiza concret situaţia energetică a acestor actori, dar şi rolul acestora pentru securitatea energetică mondială. Cel de-al doilea capitol va avea în vedere chestiuni ce ţin strict de resursele energetice ruseşti. Statutul Rusiei de super putere energetică, strategia Federaţiei Ruse privind politica energetică sau istoria gigantului Gazprom sunt teme care au menirea de a clarifica viziunea dinspre Moscova. Cel de-al treilea capitol va analiza concret situaţia energetică actuală a Uniunii Europene. Această analiză va trece în revistă gradul de dependenţă al statelor europene faţă de resursele ruseşti, dialogul energetic stabilit între Rusia şi UE, dar şi documentele oficiale ale Uniunii legate strict de domeniul energetic. Totodată, în finalul capitolului vor fi analizate chestiuni ce ţin strict de divergenţele energetice, dar şi exemple ale utilizării Gazpromului ca instrument de poltică externă. Chestiuni precum criza gazelor din 2006 şi 2009 vor fi analizate conform unei grile prestabilite: cauză, efect, consecinţe şi soluţionare. Finalul lucrării va lua în considerare nu doar evenimetele recente cauzate de către compania Gazprom, ci va încerca să prezinte un scurt istoric al acestora începând cu anul 1993.

Consider că un astfel de studiu reprezintă un demers util pentru a înţelege mediul de securitate actual şi provocările cărora statele trebuie să fie pregătite să le răspundă. Deşi nu are o fundamentare teoretică foarte consistentă, în practică energia este adesea utilizată de „verigile” lanţului deţinător-exploatator-producător-transportator-distribuitor-consumator, scopul primordial fiind influenţarea comportamentului celorlalţi. Felul în care crizele energetice au reuşit să aibă un impact semnificativ nu doar asupra economiei şi securităţii statelor private de energia rusească, ci şi asupra vieţii cotidiene a fiecăruia dintre noi, a fost unul dintre motivele care au reuşit să îmi trezească interesul în a cunoaşte acest fenomen. Miza acestei lucrări o reprezintă securitatea energetică, în special posibilitatea Rusiei de a-şi folosi gazul drept instrument de politică externă. Din moment ce retorica mediatică s-a dovedit a fi incapabilă în a oferi un răspuns legat de presupusa „armă” de politică externă a Rusiei, am considerat că o lucrare care să prezinte diferitele perspective ale acestei probleme este întru totul necesară.

Preview document

Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 1
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 2
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 3
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 4
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 5
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 6
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 7
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 8
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 9
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 10
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 11
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 12
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 13
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 14
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 15
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 16
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 17
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 18
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 19
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 20
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 21
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 22
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 23
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 24
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 25
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 26
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 27
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 28
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 29
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 30
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 31
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 32
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 33
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 34
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 35
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 36
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 37
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 38
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 39
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 40
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 41
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 42
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 43
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 44
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 45
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 46
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 47
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 48
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 49
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 50
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 51
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 52
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 53
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 54
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 55
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 56
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 57
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 58
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 59
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 60
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 61
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 62
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 63
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 64
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 65
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 66
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 67
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 68
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 69
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 70
Arma Energetică în Contextul Relațiilor Internaționale - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Arma Energetica in Contextul Relatiilor Internationale.doc

Alții au mai descărcat și

Principiul Nerecurgerii la Forță Armată în Relațiile Internaționale

CAPITOLUL I EVOLUŢII JURIDICE ŞI POLITICE PRIVIND CONSACRAREA PRINCIPIULUI NERECURGERII LA FORŢĂ ÎN PLANUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL PENAL...

Lupta pentru Putere și Ordine

1. Ce este puterea politică? Puterea politică a avut şi are o mulţime de definiţii, în funcţie de modul în care a fost înţeleasă. Aceste...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Organizatii si Relatii Internationale

Curs 1 ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE. CURS INTRODUCTIV-INTRODUCERE Organizaţia internaţională este o asociere statală (reunind mai multe state) sau...

Te-ar putea interesa și

Petrolul - Factorul Cheie in Relatiile Economice Internationale

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Problema energetică este o problemă de mare actualitate. Din nevoile mondiale de energie, petrolul...

Geopolitica Petrolului

INTRODUCERE Suveran între combustibili, materie primă râvnită şi răsfăţată pentru sectoare de vârf ale industriei moderne, omniprezent în viaţa de...

Resursele Energetice - Motiv de Tensiuni, Crize și Conflicte

Introducere Această lucrare abordează o temă de actualitate în domeniul relaţiilor internaţionale, şi anume Resursele energetice- motive de...

Resursele Energetice

Introducere Resursele energetice, în special petrolul şi gazele naturale, au constituit şi constituie motiv de cooperare, dar şi de confruntare şi...

Centre de Putere in Economia Mondiala

Viitorul nu începe azi. El a devenit concret şi a început (deja) în clipa în care ne-am întors faţa spre el. I. TRECUT, PREZENT sau VIITOR ?...

Romania la Presedintia UE in 2019

ASPECTE GENERALE Statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra ordinii in care se vor succeda la presedintia blocului comunitar pana in...

Ai nevoie de altceva?