Aspecte privind urmărirea penală în cazul infracțiunilor de criminalitate informatică

INTRODUCERE

Prin prezenta lucrare mi-am propus, pornind de la prezentarea fenomenului de criminalitate informatică şi de la analiza principalelor reglementări din acest domeniu, să prezint infracţiunile informatice, metodologii şi tehnici de investigare a infracţiunilor informatice şi aspecte de urmărire penală în domeniu.

Am abordat numai o direcţie din domeniul infracţiunilor informatice şi anume, infracţiunile contra datelor şi sistemelor informatice; am decis să abordez această temă pentru că, în primul rând sunt pasionat de informatică iar în al doilea rând, lucrez în domeniul securităţii informatice, domeniu care, datorită dezvoltării continue a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, duce şi la creşterea fenomenului de criminalitate informatică.

Investigarea infracţiunilor informatice se referă atât la o latură juridică caracterizată de legislaţia în vigoare privind criminalitatea informatică, cât şi la o latură tehnico-ştiinţifică determinată de metodologii şi tehnici de investigare utilizate în vederea obţinerii probelor digitale.

Probele digitale sunt utilizate în procesul penal în aceleaşi scopuri ca şi probele fizice, dar diferenţa majoră între cele două tipuri de probe este determinată de faptul că probele digitale reprezintă numai o valoare şi nu sunt obiecte tangibile.

Lucrarea am structurat-o în patru părţi. Primul capitol tratează noţiunile introductive şi generalităţi, definiţii şi principalele organizaţii internaţionale preocupate de fenomenul de criminalitate informatică. Cel de-al doilea capitol prezintă reglementările naţionale şi europene în domeniu. În capitolul trei am aprofundat câteva aspecte referitoare la investigarea criminalistică a infracţiunilor informatice iar ultima parte se referă la aspecte privind urmărirea penală în domeniul infracţiunilor informatice şi noile reglementări în domeniu prevăzute în Codul Penal al României care va intra în vigoare în vara anului 2012.

CAPITOLUL I

ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND FENOMENUL DE CRIMINALITATE INFORMATICĂ

1.1. Aspecte introductive

Una din marile cuceriri ale ştiinţei contemporane o reprezintă elaborarea noţiunii de informaţie.

Între lumea fiinţelor vii şi lumea mecanismelor a fost creată o punte care se numeşte informaţie ; informaţiile sunt date care au fost organizate sau structurate într-un anumit fel, plasate într-un context şi având un înţeles

Schimbul de informaţii – esenţă a comunicării – se realizează prin limbaj văzut ca un sistem de semnale a cărui funcţie de bază este de a stabili comunicarea în vederea unei cooperări.

Acest sistem de semnale purtătoare de informaţie, mai ales cele discrete digitale, implică modificarea lor în vederea transmiterii urmând ca la recepţie să fie refăcute spre a putea fi “înţelese” de o fiinţă umană.

Descoperirea calculatorului (tranzistorului şi circuitelor integrate) reprezintă un eveniment tehnologic care a contribuit la o dezvoltare fără precedent a tehnologiei informaţiei culminând cu cel mai mare eveniment tehnologic şi social al secolului al XX-lea, Internetul.

Schimbul de informaţii în internet se bazează pe protocoale care sunt respectate de orice reţea sau dispozitiv conectate la internet.

De aici a apărut preocuparea securităţii informaţiilor care se deplasează în internet, atacurile la reţelele conectate la internet constituind o vulnerabilitate, cadru favorabil pentru activităţile criminale, determinând apariţia unei noi forme de manifestare a criminalităţii, criminalitatea informatică