Cuprins
- Argumentum 8
- Rezumat 9
- Résumé 11
- CAPITOLUL I
- CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE SPIONAJ 13
- Secţiunea I.1. Spionajul – caracterizare generală 13
- Subsecţiunea I.1.1. Noţiunea de spionaj 13
- Subsecţiunea I.1.2. Definiţia spionajului 14
- Subsecţiunea I.1.3. Spionajul ca infracţiune contra siguranţei statului 14
- Secţiunea I.2. Controversă : drepturile şi libertăţile omului şi spionajul 15
- Secţiunea I.3. Elemente de istoric 17
- Subsecţiunea I.3.1. Codul Penal Cuza 17
- Subsecţiunea I.3.2. Codul Penal Carol al II-lea 18
- Secţiunea I.4. Aspecte de drept comparat privind infracţiunea de spionaj 18
- Subsecţiunea I.4.1. Codul Penal Azerbaidjan 18
- Subsecţiunea I.4.2. Codul Penal Bosnia şi Herţegovina 19
- Subsecţiunea I.4.3. Codul Penal Estonia 20
- Subsecţiunea I.4.4. Codul Penal Franţa 20
- Subsecțiunea I.4.5. Codul Penal Germania 23
- Subsecțiunea I.4.6. Codul Penal Rusia 23
- CAPITOLUL II
- ANALIZA CONŢINUTULUI INFRACŢIUNII DE SPIONAJ 25
- Secţiunea II.1. Caracterizarea infracţiunii 25
- Subsecţiunea II.1.1. Noţiuni introductive 25
- Subsecţiunea II.1.2. Aspecte comune infracţiunilor contra siguranţei statului 27
- Subsecţiunea II.1.3. Conţinutul legal şi caracterizare 35
- Subsecţiunea II.1.4. Structura infracţiunii 38
- A. Condiţiile preexistente 38
- B. Situația premisă și conținutul constitutiv 41
- Subsecţiunea II.1.5. Formele şi modalităţile infracţiunii 47
- A. Formele infracţiunii 47
- B. Modalităţile infracţiunii 50
- Subsecţiunea II.1.6. Sancţiuni şi aspecte procesuale 50
- A. Sancţiuni 50
- B. Aspecte procesuale 53
- Secţiunea II.2. Comparaţie cu diferite infracţiuni 55
- Subsecţiunea II.2.1. Divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului 55
- Subsecţiunea II.2.2. Neglijenţa în păstrarea secretului de stat 57
- Secţiunea II. 3. Spionajul în Noul Cod Penal 59
- CAPITOLUL III
- STUDIU DE CAZ PRIVIND INFRACTIUNEA DE SPIONAJ 64
- Secţiunea III.1. Aspecte introductive 64
- Secţiunea III.2. Speţă 65
- Concluzii şi propuneri de „lege ferenda” 89
- Bibliografie 91
Extras din licență
Argumentum
Lucrarea de faţă tratează infracţiunea de spionaj în dreptul penal român, plecând de la convingerea că această faptă reprezintă o mare ameninţare la adresa siguranţei naţionale, mai ales că România este membră NATO şi UE.
Menţionez că alegerea acestei teme se fundamentează pe importanţa deosebită pe care a căpătat-o această infracţiune în ultimii ani, astfel încât cunoaşterea îndeaproape al acesteia este utilă în prezenta societate.
Un prim argument justificativ al demersului ştiinţific întreprins de această lucrare este însemnătatea atât de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic a infracţiunii de spionaj, aceasta fiind îndreptată împotriva siguranţei naţionale a statului. Astfel, prin existenţa incriminării, sunt apărate valorile sociale fundamentale care condiţionează siguranţa naţională, valori precum unitatea, integritatea teritorială, suveranitatea sau independenţa naţională.
Un alt argument care stă la baza cercetării întreprinse este determinat de actualitatea acestei infracţiuni, având în vedere că, recent, a avut loc prima condamnare după decembrie 1989 şi, în prezent, pe rolul instanţelor române, mai sunt în lucru alte dosare în care sunt persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de spionaj.
De asemenea, prin prezenta lucrare, am tratat comparativ reglementarea infracţiunii de spionaj din România cu cea a altor state atât din Uniunea Europeană, cât şi din afara acesteia, astfel că este necesară cunoaşterea incriminării acesteia, întrucât spionajul constituie o ameninţare pentru orice ţară.
Consider că este necesară cunoaşterea detaliată a spionajului, deoarece reprezintă o situaţie de actualitate în România, impunându-se, totodată, o corectă delimitare de celelalte infracţiuni îndreptate împotriva siguranţei naţionale
Rezumat
Prezenta lucrare de licenţă, intitulată „Aspecte teoretice şi practice privind infracţiunea de spionaj”, debutează cu o prezentare generală a spionajului, având în vedere noţiunea, definiţia şi locul său în cadrul infracţiunilor îndreptate contra siguranţei statului. În continuare, este ilustrată o controversă privitoare la raportul dintre drepturile şi libertăţile omului şi infracţiunea de spionaj, făcându-se referire la principalele reglementări internaţionale în materie, respectiv Declaraţia Universală a drepturilor omului, Carta Internaţională a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Carta Socială Europeană.
Sunt prezentate elementele de istoric, astfel încât se regăsesc reglementările infracţiunii de spionaj din Codul penal de la 1865 din vremea lui Cuza, precum şi cel din 1837 din timpul domniei lui Carol al II-lea.
În finalul primului capitol se face trimitere la aspectele de drept comparat, fiind avute în vedere reglementările în vigoare privitoare la infracţiunea de spionaj din:Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Franţa, Germania şi Rusia.
Cel de-al doilea capitol este rezervat prezentării infracţiunii de spionaj şi debutează cu o prezentare generală a infracţiunii, continuând cu aspectele comune cu infracţiunile din Titlul I – Partea specială din Codul penal. În cadrul aceleiaşi secţiuni este analizată infracţiunea de spionaj având în vedere conţinutul legal şi caracterizarea, structura infracţiunii - condiţiile preexistente şi conţinutul constitutiv - , formele şi modalităţile infracţiunii, precum şi sancţiunile şi aspectele procesuale.
Capitolul se încheie cu o comparaţie cu infracţiunile prevăzute în art. 160 şi art. 252 Cod penal, respectiv infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului şi cea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat, ambele având aspecte similare cu subiectul adoptat de prezenta lucrare.
Lucrarea continuă cu prezentarea infracţiunii de spionaj în noul Cod penal, prevăzută la art. 400 din Titlul X „Infracțiuni contra securității naționale” din cadrul Părții speciale, evidenţiându-se modificările aduse prezentei reglementări.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aspecte Teoretice si Practice Referitoare la Infractiunea de Spionaj.doc