Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 84 în total
Cuvinte : 33260
Mărime: 158.47KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Huma
U N I V E R S I T A T E A „D A N U B I U S” G A L A Ţ I F A C U L T A T E A D E D R E P T

Cuprins

INTRODUCERE 1

CAP. 1. PRIVIRE GENERALÃ ASUPRA CRIMELOR ŞI DELICTELOR 4

1.1. DEOSEBIREA DINTRE CRIME ŞI DELICTE 4

1.2. CONSECINŢELE DISTINCŢIEI CRIME — DELICTE 6

CAP.2. INFRACTIUNI INTERNATIONALE 8

2.1. TERORISMUL 8

2.2. CRIMA ORGANIZATÃ 16

2.2.1. TRAFICUL DE STUPEFIANTE 23

2.2.2 INFRACŢIUNI ECONOMICE 27

2.2.3. TRAFICUL DE CARNE VIE 41

2.2.4. CIRCULAŢIA ŞI TRAFICUL CU PUBLICAŢII OBSCENE 47

2.2.5. INFRACŢIUNILE INFORMATICE 52

CAP.3. COOPERAREA INTERNAŢIONALÃ PENTRU COMBATEREA INFRACŢIUNILOR CONVENŢIONALE 61

3.1. INTERPOL 61

3.2. EUROPOL 65

3.3. EUROJUST 67

CAP.4. INSTRUMENTELE DE LUPTÃ ÎMPOTRIVA CRIMINALITÃŢII 68

4.1 EXTRADAREA 68

4.2 CURTEA PENALA INTERNATIONALA 70

CAP.5. CONCLUZII 76

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat printr-o veritabilă schimbare în toate domeniile economico-sociale, a gândirii şi a modului de viaţă. Era, deci, natural ca această schimbare să se repercuteze şi asupra fenomenului infracţional. Asistăm astfel, la un fenomen al globalizării comerţului, al pieţelor financiare, al protecţiei mediului înconjurător, al protecţiei drepturilor omului, etc. Această tendinţă a provocat două rezultate simultane: primul, dispariţia limitelor dintre naţional, regional şi internaţional, lumea devenind un singur stat; al doilea, întrepătrunderea problemelor politice, economice şi sociale. În cadrul acestei tendinţe, globalizarea s-a extins şi în sfera criminalităţii. A apărut astfel crima organizată la nivel transnaţional şi transcontinental. Această tipologie a infracţionalităţii şi-a îndreptat atenţia spre anumite domenii cum ar fi: traficul de stupefiante, traficul ilicit de arme, terorismul, prostituţia, spălarea banilor, pedofilia, furtul şi contrabanda de maşini scumpe, corupţia din companiile multinaţionale, pirateria camioanelor şi a vaselor maritime, furtul de bani prin intermediul computerelor.

Crima organizată a îmbrăcat un aspect mondializat aducând atingere siguranţei publice, umbrind suveranitatea statelor şi tulburând buna desfăşurare a activităţii instituţiilor economice, politice şi sociale. Faţa văzută a profiturilor ilicite, realizată prin spălarea banilor cunoaşte mijloace din ce în ce mai sofisticate, iar sumele uriaşe obţinute sunt valorificate de cartelurile criminale pentru a ţine sub control importante instituţii financiar-bancare, creându-se de multe ori adevărate monopoluri prin inlăturarea concurenţei. Prin corupţie, arma cea mai teribilă şi perfidă, crima organizată urcă spre vârfurile societăţii, cuprinzând instituţii vitale ale statului, punând în pericol siguranţa sa.

Evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că deşi s-au intensificat măsurile şi intervenţiile instituţiilor specializate de control social împotriva faptelor de delicvenţă şi criminalitate, în multe ţări se constată o recrudescenţă şi o multiplicare a delictelor comise cu violenţă şi agresivitate, precum şi a celor din domeniul economic şi financiar-bancar, fraudă, şantaj, mită şi corupţie.

Reprezentând o problemă socială a cărei modalitate de manifestare şi soluţionare interesează atât factorii de control social cât şi opinia publica, asemenea delicte şi crime comise prin violenţă şi corupţie tind să devină deosebit de intense şi periculoase pentru stabilitatea şi securitatea instituţiilor, grupurilor şi indivizilor, fiind asociată de multe ori cu cele de crimă organizată, terorism şi violenţă instituţionalizată, specifice, ”subculturilor” violenţei şi crimei profesionalizate.

Deşi cauzele recrudescenţei violenţei şi crimei organizate sunt dificil de identificat şi explicat datorită existenţei unor diferenţe sensibile în ceea ce priveşte amploarea şi intensitatea lor de la o ţară la alta, majoritatea specialiştilor şi cercetătorilor consideră că sursele acestor fenomene rezidă în perpetuarea unor structuri politice, economice şi normative deficitare, în menţinerea şi accentuarea discrepanţelor sociale şi economice între indivizi, grupuri şi comunităţi şi intensificarea conflictelor şi tensiunilor sociale şi etnice.

Violenţa este amplificată în prezent de acte de terorism şi crimă organizată, comise cu scopul de a inspira frica, spaima şi groaza în rândul opiniei publice, dar şi o serie de delicte şi crime, ce violează drepturile şi libertăţile individului. Asistăm la o aşa numită “internaţionalizare” a violenţei şi crimei organizate la nivelul diferitelor societăţi, state şi naţiuni prin apariţia şi proliferarea violenţei raţionale, specifică crimei organizate la nivel naţional şi internaţional.

Nici România nu putea fi ocolită de acest flagel, care, în special în anii care au trecut de la revoluţia din Decembrie 1989, a cunoscut creşteri explozive. Îngrijorător este faptul că au proliferat galopant tipurile de infracţiuni cu caracteristici mafiote, acţiunile premeditate, folosirea armamentului la săvârşirea infracţiunilor, tâlhăria în plină zi sub ameninţarea armelor de foc, sechestrarea de persoane, impunerea taxei de protecţie, furturi de bunuri din patrimoniul naţional, contrabandă, corupţie, evaziune fiscală şi alte fapte cărora poliţia a trebuit să le facă faţă.

Sistemul totalitar de dinainte de 1989 a împiedicat dezvoltarea organizaţiilor de tip mafiot. În România de astăzi, în care situaţia economică instabilă şi inflaţia determină o inegalitate frapantă, o bună parte a populaţiei trăind în sărăcie, promovarea liberei concurenţe, a spiritului competitiv, a avut deşigur, pe lânga efectele pozitive şi un revers nedorit. Pe baza acestui sistem social, politic, cultural propice, s-au putut dezvolta organizaţiile de tip mafiot în România.

Astfel că, numeroşi indivizi au ales calea infracţiunii, a furtului, escrocheriei, abuzului, corupţiei şi traficului de orice fel pentru a se îmbogăţi peste noapte. România a devenit un teritoriu preferat pentru transmiterea drogurilor din Orient sau America Latină către ţările din Europa de Vest, tot mai mulţi cetăţeni fiind atraşi în organizaţii criminale internaţionale.

Preview document

Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 1
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 2
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 3
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 4
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 5
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 6
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 7
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 8
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 9
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 10
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 11
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 12
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 13
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 14
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 15
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 16
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 17
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 18
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 19
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 20
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 21
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 22
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 23
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 24
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 25
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 26
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 27
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 28
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 29
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 30
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 31
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 32
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 33
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 34
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 35
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 36
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 37
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 38
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 39
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 40
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 41
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 42
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 43
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 44
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 45
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 46
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 47
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 48
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 49
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 50
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 51
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 52
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 53
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 54
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 55
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 56
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 57
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 58
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 59
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 60
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 61
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 62
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 63
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 64
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 65
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 66
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 67
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 68
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 69
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 70
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 71
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 72
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 73
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 74
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 75
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 76
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 77
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 78
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 79
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 80
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 81
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 82
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 83
Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Cadrul Legislativ si Masurile Adoptate de Romania pentru Combaterea Infractiunilor Internationale.doc

Alții au mai descărcat și

Cooperarea Polițienească Internațională

INTRODUCERE Dezvoltarea societăţii umane în ansamblul ei, a statelor şi naţiunilor lumii a fost posibilă ca urmare a relaţiilor internaţionale...

Crima Organizată

CAPITOLUL I CRIMA ORGANIZATĂ INTERNAŢIONALĂ I. CRIMA ORGANIZATĂ SAU ORGANIZAREA CRIMEI I.1. NOŢIUNILE DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ŞI ORGANIZAŢII...

Cooperarea Internationala a Statelor in Vederea Combaterii Criminalitatii Transfrontaliere

1. Introducere Evoluţia societăţilor contemporane evidenţiază faptul că, în pofida intensificării intervenţiilor statului, justiţiei,...

Cooperarea Politieneasca in Uniunea Europeana

Argument Fenomenul crimei organizate este o ameninţare crescândă la adresa securităţii şi ordinii generale, naţionale şi internaţionale şi de...

Curtea Penala Internationala

CURTEA PENALA INTERNATIONALA Curtea Penala Internationala (numita uneori si Tribunalul Penal International) este o curte de justitie...

Principalele Forme de Manifestare a Criminalității Organizate în Lumea Contemporană

PRINCIPALELE FORME DE MANIFESTARE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 1. Noţiuni generale. Scurt istoric. Ştiinţa care studiază...

Aspecte Generale ale Crimei Organizate

Evolutia societatilor contemporane evidentiaza faptul ca desi s-au intensificat masurile si interventiile institutiilor specializate de control...

Cooperarea Polițienească Internațională

Capitolul I: O trecere în revistă a cooperării polițenești 1. Scurt istoric al cooperării polițenești internaționale Fenomenul globalizării,...

Te-ar putea interesa și

Particularități ale Aderării României la Uniunea Europeană

SECTIUNEA I. SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE Comunitatile europene sunt organizatii care, pornind de la necesitatile integrarii economice, au...

Traficul de Ființe Umane

INTRODUCERE Incepând cu ultimul deceniu al secolului trecut Europa, eliberata de Cortina de Fier, s-a aflat in fata unei provocari socio-economice...

Campanie de Informare

INTRODUCERE Trăim într-o societate în permanentă schimbare şi odată cu evoluţia acesteia asistăm la o schimbare de percepţie asupra traficului şi...

Criminologie - criminalitatea informatică

“Empires of the future are Empires of the Mind” WINSTON CHURCHIL INTRODUCERE Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale...

Evoluția Drogurilor și a Utilizării Lor

MOTTO : „Sa începem o lupta foarte dura în ceea ce priveste traficul si consumul de droguri ! Este vorba de un risc pe care nu trebuie sa-l...

Paradisurile Fiscale și Evaziunea Fiscală Legală la Nivel Internațional

INTRODUCERE În această lucrare sunt prezentate principalele aspecte teoretice şi practice cu privire la paradisurile fiscale, apariţia şi...

Protecția Martorilor

Introducere Crima organizată a fost şi este un motiv de îngrijorare al tuturor statelor democratice, ea ameninţând democraţia însăşi, statul de...

Mandatul European de Arestare

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INRODUICTIV GENERALE 1.SCURT ITINERAR INTRODUCTIV Noua dimensiune a Europei, accentuată de dispariţia frontierelor...

Ai nevoie de altceva?