Cetățenia Română

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 92 în total
Cuvinte : 41826
Mărime: 137.59KB (arhivat)
Cost: 13 puncte

Cuprins

ARGUMENT 4

INTRODUCERE 6

CAPITOLUL I 11

STATUL. ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI 11

I.1.NOŢIUNEA, CRITERIILE ŞI ESENŢA STATULUI 11

I.1.1.Noţiunea de stat 11

I.1.2. Criteriile statului 13

I.2.ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI 17

1.3. NAŢIUNEA 17

I.3.1. Naţiunea - dimensiunea demografică şi psihologică a statului. 17

I.3.2. Problema minorităţilor 20

I.3.3. Garanţiile dreptului la identitate 22

I.3.5. Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale 25

III.3.6. Legea privind statutul minorităţilor naţionale din România. 29

CAPITOLUL II 35

CETĂŢENIA CA LEGĂTURĂ JURIDICĂ A PERSOANEI CU STATUL 35

II.1. EXPLICAŢII TERMINOLOGICE 35

II.2 ORIGINI ŞI EVOLUŢIE 37

II.3. CONCEPTUL JURIDIC DE „CETĂŢENIE” 40

II.4. CETĂŢENIA ÎN DREPTUL ROMÂN 45

CAPITOLUL III 54

CETĂŢENIA 54

III.1. NOŢIUNEA DE CETĂŢENIE. 54

III.2. PRINCIPIILE REGLEMENTĂRII CETĂŢENIEI ROMÂNE SUNT ACELE REGULI, DE MAI MARE GENERALITATE, CARE GUVERNEAZĂ ÎNTREAGA MATERIE A CETĂŢENIEI. 58

III.3. MODURILE DE DOBÂNDIRE ŞI MODURILE DE PIERDERE A CETĂŢENIEI ROMÂNE SUNT EXPRES ŞI LIMITATIV PREVĂZUTE DE LEGE. 60

CAPITOLUL IV 69

PROCEDURA ACORDĂRII CETĂŢENIEI ROMÂNE ŞI PROCEDURA RETRAGERII SAU, DUPĂ CAZ, APROBĂRII RENUNŢĂRII LA CETĂŢENIA ROMÂNĂ. 69

IV.1. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII SPECIFICE CONDIŢIEI DE CETĂŢEAN ROMÂN 69

IV.2. NOŢIUNEA ŞI NATURA JURIDICA A CETĂŢENIEI 71

IV.3. PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA REGLEMENTARII CETÂŢENIEI ROMÂNE 73

IV.4.DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE SPECIFICE CONDIŢIEI DE CETĂŢEAN AL ROMÂNIEI 73

IV.4.1. Drepturile care aparţin exclusiv cetăţenilor români 73

IV.4.2. Obligaţiile specifice condiţiei de cetăţean al României 74

IV.5. DOBÂNDIREA CETĂŢENIEI ROMÂNE 75

IV.5.1. Modurile de dobândire de drept a cetăţeniei 75

IV.5.1.1.Dobândirea cetăţeniei române prin naştere 76

IV.5.1.2. Dobândirea cetâţeniei române prin adopţie 76

IV.5.1.3. Dobândirea cetăţeniei române de câtre copilul găsit pe teritoriul României, născut din părinţi necunoscuţi 77

IV.5.1.4. Dobândirea cetăţeniei române ca efect al schimbării cetăţeniei părinţilor 78

IV.5.2. Modurile de dobândire a cetăţeniei române prin act juridic 78

IV.5.2.1. Dobândirea cetăţeniei române prin acordare la cerere 78

IV.5.2.2. Dobândirea cetăţeniei române prin repatriere 80

IV.5.3. Pierderea cetăţeniei române 81

IV.5.3.1. Moduri de pierdere de drept a cetăţeniei române 81

IV.5.3.2. Moduri de pierdere a cetăţeniei române prin act juridic 82

IV.6. DOVADA CETĂŢENIEI ROMÂNE 84

IV.7. CETĂŢENIA DE ONOARE 85

IV.8. CONVENŢIA EUROPEANA PRIVIND CETĂŢENIA 85

CONCLUZII 88

BIBLIOGRAFIE 91

Extras din document

ARGUMENT

În timpurile moderne, odată cu extinderea şi diversificarea relaţiilor sociale pe arii geografice din ce în ce mai largi, populaţia planetei tinde să-şi depăşească tiparele în care a trăit secole şi milenii de-a rândul şi încearcă să-şi adjudece cu mai multă îndrăzneală o nouă dimensiune, respectiv cea internaţională. Dacă până de curând migraţia era exclusiv un act forţat, determinat de condiţiile vitrege ce caracterizau anumite medii sau de pericolele de tot felul ce ameninţau fiinţa umană, astăzi începe să devină pentru omul modern un mod de viaţă. Sigur că factorii tradiţionali ai migraţiei continuă să acţioneze şi în prezent, dar este de subliniat că se impune cu tot mai multă forţă această libertate pe care omul şi-o câştigă în timpurile actuale, respectiv posibilitatea de a-şi realiza aspiraţiile ce ţin de personalitatea sa, oriunde condiţiile i-ar fi favorabile.

De aici decurg o serie de consecinţe, în primul rând, în plan juridic. Omul în starea sa de dependenţă tradiţională de o anumită putere etatică a beneficiat în decursul timpului de un statut juridic care i-a permis să-şi exercite drepturile, bineînţeles în limitele stabilite de această putere, şi, totodată, să beneficieze de o protecţie, mai mult sau mai puţin eficientă, asigurată, de asemenea, de autorităţile statului, în funcţie de criteriile pe care fiecare guvernare le-a considerat drept repere de organizare şi conducere a societăţii.

Condiţia juridică de cetăţean care exprimă tocmai legătura omului cu un anumit stat, condiţie însuşită de marea majoritate a populaţiei, ţine, am putea spune într-o măsură exclusivistă, de sistemul juridic al fiecărui stat. Desigur că, dat fiind extinderea relaţiilor şi interdependenţelor dintre state şi organizaţiile în care acestea se integrează, multe din reglementările interne, inclusiv în ceea ce priveşte statutul juridic al cetăţeanului, tind a se alinia la standardele internaţionale. Cu toate acestea, dreptul exclusiv al statului de a reglementa statutul juridic al propriilor cetăţeni continuă să fie recunoscut în plan internaţional, deşi, în multe privinţe, el se manifestă într-o manieră formală. Inclusiv acest aspect l-am putea considera un argument important pentru susţinerea tezei potrivit căreia condiţia juridică a omului tinde să devină una internaţională.

În lumea contemporană sunt o diversitate de procese aflate în diferite stadii de evoluţie şi desfăşurare. Unul dintre acestea îl constituie integrarea europeană, proces care evoluează pe multiple planuri dintre care cel juridic este fundamental.

Una din cele patru libertăţi consacrate în tratatele comunitare, respectiv libertatea de deplasare a persoanelor, este de natură să amplifice considerabil condiţia juridică internaţională a omului.

Este o realitate incontestabilă astăzi că cetăţenii statelor europene beneficiază de multiple facilităţi pentru a călători şi chiar desfăşura diverse activităţi în spaţiul comunitar european. Toate acestea însă ridică serioase probleme privind posibilitatea exercitării drepturilor în afara spaţiului de suveranitate de care persoanele aparţin, precum şi diverse aspecte ale protecţiei juridice pe care statele ar putea-o garanta străinilor aflaţi pe teritoriul lor. Din aceste considerente regimul juridic al cetăţeniei iese din tiparele clasice şi dobândeşte noi dimensiuni în care elementul extraetatic devine din ce în ce mai activ.

INTRODUCERE

Întrucât unul dintre elementele constitutive ale statului este populaţia, apare justificată analiză raporturilor existenţe între această şi stat, mai precis între fiecare individ, că membru component al populaţiei şi statul respectiv.

Se precizează, deja în prima parte a lucrarii, că populaţia unui stat se prezintă că o entitate eteroclita sub aspectul specificului raporturilor politice şi juridice pe care le are fiecare membru al populaţiei cu statul pe teritoriul căruia trăieşte populaţia respective Din acest punct de vedere, populaţia unui stat este formată din cetăţenii acestuia, la care se adaugă străinii şi după caz, apatrizi.

Este un adevăr evident prin simplitatea sa, că între stat şi populaţie se încheagă o multitudine de raporturi de natură diversă. Dintre acestea, ne interesează în special acele raporturi care definesc legătură intimă, obiectiv necesară între stat şi populaţia acestuia.

O asemenea legătură nu este întâmplătoare, ea s-a format de la şine, printr-un proces îndelungat în care atât populaţia cât şi forţa publică au conştientizat legăturile lor reciproce, de intercondiţionare. Locuind pe un anumit teritoriu şi, mai târziu, organizându-se politic pe acesta, populaţia se identifică atât cu teritoriul respectiv, cât şi cu formă de organizare politică, adică cu statul. în cadrul acestui proces de conexiuni reciproce, populaţia capătă cu timpul conştiinţă de sine (conştiinţă naţională), care include conştiinţă apartenenţei la un teritoriu determinat, solidaritatea cu o anumită forţă publică, căreia îi conferă prin vot legitimitate. Elementele organice ale naţiunii reflectate în conştiinţă naţională cum sunt limbă comună, tradiţiile, cultură comună, religia, specificul organizării vieţii social-economice şi politice, formează fondul conceptual şi operaţional al ideologiei naţionale. Pe o asemenea bază, promovarea unei ideologii naţionale bazată pe sistemul axiologic al naţiunii, reprezintă un factor de transmitere din generaţie în generaţie a trăsăturilor specifice statului cum ar fi de pildă, în cazul statului român, caracterul sau naţional, dar şi de propagare şi întărire a raporturilor de apartenenţă a unei persoane fizice la stat, de cultivare a sentimentelor sale naţionale, a ataşamentului individual faţă de valorile sociale, juridice, politice ş.a. ale poporului şi implicit ale statului.

Pe lângă formarea ideologiei naţionale se formează, tot de la sine, în mod firesc şi indiferent de raporturile între naţiune şi minorităţile naţionale o ideologic a acestora, care va încorpora şi valorifică sistemul lor axiologic (limbă maternă, folclor şi tradiţii artistice specifice, cultură, religia). În spiritul autenticei democrat se impune că statele să respecte şi să garanteze constituţional aceste valon, în aceleaşi condiţii în care sunt respectate şi garantate valorile similare că tip ale populaţiei omogene şi majoritare din punct de vedere naţional. Cu alte cuvinte, este o cerinţa fundamental a democraţiei constituţional, a statului de drept, că statul să se manifeste - în cadrul raporturilor de cetăţenie - în acelaşi fel faţă de toţi cetăţenii săi, fără nici o discriminare, fără a acordă unora privilegii în dezavantajul altora.

Preview document

Cetățenia Română - Pagina 1
Cetățenia Română - Pagina 2
Cetățenia Română - Pagina 3
Cetățenia Română - Pagina 4
Cetățenia Română - Pagina 5
Cetățenia Română - Pagina 6
Cetățenia Română - Pagina 7
Cetățenia Română - Pagina 8
Cetățenia Română - Pagina 9
Cetățenia Română - Pagina 10
Cetățenia Română - Pagina 11
Cetățenia Română - Pagina 12
Cetățenia Română - Pagina 13
Cetățenia Română - Pagina 14
Cetățenia Română - Pagina 15
Cetățenia Română - Pagina 16
Cetățenia Română - Pagina 17
Cetățenia Română - Pagina 18
Cetățenia Română - Pagina 19
Cetățenia Română - Pagina 20
Cetățenia Română - Pagina 21
Cetățenia Română - Pagina 22
Cetățenia Română - Pagina 23
Cetățenia Română - Pagina 24
Cetățenia Română - Pagina 25
Cetățenia Română - Pagina 26
Cetățenia Română - Pagina 27
Cetățenia Română - Pagina 28
Cetățenia Română - Pagina 29
Cetățenia Română - Pagina 30
Cetățenia Română - Pagina 31
Cetățenia Română - Pagina 32
Cetățenia Română - Pagina 33
Cetățenia Română - Pagina 34
Cetățenia Română - Pagina 35
Cetățenia Română - Pagina 36
Cetățenia Română - Pagina 37
Cetățenia Română - Pagina 38
Cetățenia Română - Pagina 39
Cetățenia Română - Pagina 40
Cetățenia Română - Pagina 41
Cetățenia Română - Pagina 42
Cetățenia Română - Pagina 43
Cetățenia Română - Pagina 44
Cetățenia Română - Pagina 45
Cetățenia Română - Pagina 46
Cetățenia Română - Pagina 47
Cetățenia Română - Pagina 48
Cetățenia Română - Pagina 49
Cetățenia Română - Pagina 50
Cetățenia Română - Pagina 51
Cetățenia Română - Pagina 52
Cetățenia Română - Pagina 53
Cetățenia Română - Pagina 54
Cetățenia Română - Pagina 55
Cetățenia Română - Pagina 56
Cetățenia Română - Pagina 57
Cetățenia Română - Pagina 58
Cetățenia Română - Pagina 59
Cetățenia Română - Pagina 60
Cetățenia Română - Pagina 61
Cetățenia Română - Pagina 62
Cetățenia Română - Pagina 63
Cetățenia Română - Pagina 64
Cetățenia Română - Pagina 65
Cetățenia Română - Pagina 66
Cetățenia Română - Pagina 67
Cetățenia Română - Pagina 68
Cetățenia Română - Pagina 69
Cetățenia Română - Pagina 70
Cetățenia Română - Pagina 71
Cetățenia Română - Pagina 72
Cetățenia Română - Pagina 73
Cetățenia Română - Pagina 74
Cetățenia Română - Pagina 75
Cetățenia Română - Pagina 76
Cetățenia Română - Pagina 77
Cetățenia Română - Pagina 78
Cetățenia Română - Pagina 79
Cetățenia Română - Pagina 80
Cetățenia Română - Pagina 81
Cetățenia Română - Pagina 82
Cetățenia Română - Pagina 83
Cetățenia Română - Pagina 84
Cetățenia Română - Pagina 85
Cetățenia Română - Pagina 86
Cetățenia Română - Pagina 87
Cetățenia Română - Pagina 88
Cetățenia Română - Pagina 89
Cetățenia Română - Pagina 90
Cetățenia Română - Pagina 91
Cetățenia Română - Pagina 92

Conținut arhivă zip

  • Cetatenia Romana.doc

Alții au mai descărcat și

Guvernul României și atribuțiile sale

Guvernul şi atribuţiile sale 1. Introducere 1.1. Istoricul reglementării instituţiei Regulamentele Organice nu au reprezentat prima consti¬tuţie...

Reglementarea juridică a impozitelor indirecte în România

Apariţia şi evoluţia impozitelor se caracterizează ca un proces complex şi de durată care a început odată cu destrămarea comunei primitive,...

Cetățenia Europeană

INTRODUCERE Scopul lucrării este cercetarea teoretică a reglementărilor de drept internaţional public referitoare la populaţia statelor ( tratate...

Extrădarea și expulzarea, instituții de drept penal și drept internațional

EXTRADAREA SI EXPULZAREA, INSTITUTII DE DREPT PENAL SI DE DREPT INTERNATIONAL CAPITOLUL1: NOTIUNE; ASPECTE GENERALE 1.1 DEFINITIA INSTITUTIEI...

Condiția Juridică a Străinului

CONDIŢIA JURIDICĂ A STRĂINULUI Scurt istoric privind condiția juridică a străinului În Antichitate, străinii erau socotiți „barbari", fiind...

Regimul Juridic al Străinilor în România

I. NOTIUNEA DE CONDITIE JURIDICA A STRAINULUI Notiunea de strain persoana fizica. Notiunea de conditie juridica a strainului Potrivit...

Discriminarea Rasială

1. Prevederile articolului 14 - Interzicerea discriminării Articolul 14 din Convenţia europeană dispune că exercitarea tuturor drepturilor şi...

Regimul juridic al străinilor în România

Conform legislatiei Romaniei, "strainul" este persoana care nu are cetatenia romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al...

Te-ar putea interesa și

Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română

INTRODUCERE Cetăţenia reprezintă o legătură juridică inseparabilă având legătură cu persoana titularului, această legătură începe de la naşterea...

Cetățenia Română

INTRODUCERE În timpurile moderne, odată cu extinderea şi diversificarea relaţiilor sociale pe arii geografice din ce în ce mai largi, populaţia...

Considerații privind cetățenia din perspectiva integrării României în Uniune Europeană

Introducere În doar câteva decenii, cuvântul ,,cetatenie a ajuns sa fie printre cele mai frecvent utilizate în discutiile comunitatilor din...

Cetățenia română

I. NOTIUNEA DE CETATENIE Cetatenia intereseaza nu numai dreptul constitutional, ci si legile conferind cetatenilor toate drepurile (incluzand pe...

Dobândirea cetățeniei române

Pentru a putea fi exercitata, puterea de stat necesita doua elemente indispensabile: o polpulatie, care sa ii fixeze limitele personale si un...

Cetățenia română

Regimul juridic al cetateniei romane Pentru a putea fi exercitata puterea de stat necesita doua elemente indispensabile: o populatie care sa ii...

Instituția cetățeniei în sistemul constituțional românesc

INTRODUCERE Întrucât unul din elementele constitutive ale statului este populaţia, apare justificată analiza raporturilor existente între aceasta...

Cetățenia Română

Noţiunea de cetăţenie Întrucât unul dintre elementele constitutive ale statului este populaţia, apare justificată analiza raporturilor existente...

Ai nevoie de altceva?